Surat Saba - سورة سَبَأ versetele 1 - 40

بِسْمِ اللَّهِ الرَّحْمَٰنِ الرَّحِيمِ În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător
1

الْحَمْدُ لِلَّهِ الَّذِي لَهُ مَا فِي السَّمَاوَاتِ وَمَا فِي الْأَرْضِ وَلَهُ الْحَمْدُ فِي الْآخِرَةِ ۚ وَهُوَ الْحَكِيمُ الْخَبِيرُ

Slavă lui Allah, ale Căruia sunt cele din ceruri şi cele de pre pământ, şi slavă Lui în Viaţa de Apoi! El este Cel Înţelept [şi] Bineştiutor [Al-Hakim, Al-Khabir].
2

يَعْلَمُ مَا يَلِجُ فِي الْأَرْضِ وَمَا يَخْرُجُ مِنْهَا وَمَا يَنْزِلُ مِنَ السَّمَاءِ وَمَا يَعْرُجُ فِيهَا ۚ وَهُوَ الرَّحِيمُ الْغَفُورُ

El ştie ce intră în pământ şi ce iese din el, ce coboară din cer şi ce se suie la el. Şi El este Îndurător, Iertător [Ar-Rahim, Al-Ghafur].
3

وَقَالَ الَّذِينَ كَفَرُوا لَا تَأْتِينَا السَّاعَةُ ۖ قُلْ بَلَىٰ وَرَبِّي لَتَأْتِيَنَّكُمْ عَالِمِ الْغَيْبِ ۖ لَا يَعْزُبُ عَنْهُ مِثْقَالُ ذَرَّةٍ فِي السَّمَاوَاتِ وَلَا فِي الْأَرْضِ وَلَا أَصْغَرُ مِنْ ذَٰلِكَ وَلَا أَكْبَرُ إِلَّا فِي كِتَابٍ مُبِينٍ

Aceia care nu cred zic: “Ceasul nu va veni la noi!” Spune: “Ba - pe Domnul meu! - el va veni la voi!” Celui ce ştie Necunoscutul nu-I scapă nici măcar greutatea unui fir de colb, nici din ceruri, nici de pe pământ. Şi nimic - nici mai mic decât aceasta, nici mai mare – nu există fără să nu fie [înscris] într-o Carte desluşită.
4

لِيَجْزِيَ الَّذِينَ آمَنُوا وَعَمِلُوا الصَّالِحَاتِ ۚ أُولَٰئِكَ لَهُمْ مَغْفِرَةٌ وَرِزْقٌ كَرِيمٌ

Pentru ca El să-i răsplătească pe aceia care cred şi săvârşesc fapte bune, căci pentru ei este iertare şi înzestrare generoasă;
5

وَالَّذِينَ سَعَوْا فِي آيَاتِنَا مُعَاجِزِينَ أُولَٰئِكَ لَهُمْ عَذَابٌ مِنْ رِجْزٍ أَلِيمٌ

Aceia, însă, care se străduiesc să facă zadarnice versetele Noastre, aceia vor avea parte de suferinţa unei pedepse dureroase.
6

وَيَرَى الَّذِينَ أُوتُوا الْعِلْمَ الَّذِي أُنْزِلَ إِلَيْكَ مِنْ رَبِّكَ هُوَ الْحَقَّ وَيَهْدِي إِلَىٰ صِرَاطِ الْعَزِيزِ الْحَمِيدِ

Şi cei cărora li s-a dat ştiinţa văd că ceea ce ţi s-a trimis de către Domnul tău este Adevărul care călăuzeşte către calea Celui Puternic [şi] Vrednic de Laudă [Al-'Aziz, Al-Hamid].
7

وَقَالَ الَّذِينَ كَفَرُوا هَلْ نَدُلُّكُمْ عَلَىٰ رَجُلٍ يُنَبِّئُكُمْ إِذَا مُزِّقْتُمْ كُلَّ مُمَزَّقٍ إِنَّكُمْ لَفِي خَلْقٍ جَدِيدٍ

Şi zic aceia care nu cred: “Vreţi să vă îndrumăm către un bărbat care vă vesteşte că, după ce vă veţi fi făcuţi voi fărâme împrăştiate, veţi fi voi întorşi la viaţă?
8

أَفْتَرَىٰ عَلَى اللَّهِ كَذِبًا أَمْ بِهِ جِنَّةٌ ۗ بَلِ الَّذِينَ لَا يُؤْمِنُونَ بِالْآخِرَةِ فِي الْعَذَابِ وَالضَّلَالِ الْبَعِيدِ

A plăsmuit el minciună, punând-o pe seama lui Allah sau este el stăpânit de nebunie?” [Ba nu!] Iar aceia care nu cred în Viaţa de Apoi vor avea parte de osândă pentru că ei sunt în rătăcire adâncă.
9

أَفَلَمْ يَرَوْا إِلَىٰ مَا بَيْنَ أَيْدِيهِمْ وَمَا خَلْفَهُمْ مِنَ السَّمَاءِ وَالْأَرْضِ ۚ إِنْ نَشَأْ نَخْسِفْ بِهِمُ الْأَرْضَ أَوْ نُسْقِطْ عَلَيْهِمْ كِسَفًا مِنَ السَّمَاءِ ۚ إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَةً لِكُلِّ عَبْدٍ مُنِيبٍ

Oare nu văd ei cerul şi pământul de dinaintea lor şi din urma lor? De am voi Noi, am face ca pământul să se scufunde cu ei sau am face să cadă asupra lor bucăţi din cer. Întru aceasta se află semn pentru orice rob care se căieşte.
10

وَلَقَدْ آتَيْنَا دَاوُودَ مِنَّا فَضْلًا ۖ يَا جِبَالُ أَوِّبِي مَعَهُ وَالطَّيْرَ ۖ وَأَلَنَّا لَهُ الْحَدِيدَ

Şi Noi i-am dat lui David îndurare din partea Noastră. “O, voi munţi, aduceţi mărire, repetând împreună cu el, şi voi păsări [asemenea]!” Şi am muiat Noi fierul pentru el,
11

أَنِ اعْمَلْ سَابِغَاتٍ وَقَدِّرْ فِي السَّرْدِ ۖ وَاعْمَلُوا صَالِحًا ۖ إِنِّي بِمَا تَعْمَلُونَ بَصِيرٌ

[Zicându-i lui:] “Fă cămăşi de zale şi îmbină bine verigile! Şi săvârşiţi lucruri bune [tu şi neamul tău]! Eu sunt Veghetor [Basir] la ceea ce faceţi voi!”
12

وَلِسُلَيْمَانَ الرِّيحَ غُدُوُّهَا شَهْرٌ وَرَوَاحُهَا شَهْرٌ ۖ وَأَسَلْنَا لَهُ عَيْنَ الْقِطْرِ ۖ وَمِنَ الْجِنِّ مَنْ يَعْمَلُ بَيْنَ يَدَيْهِ بِإِذْنِ رَبِّهِ ۖ وَمَنْ يَزِغْ مِنْهُمْ عَنْ أَمْرِنَا نُذِقْهُ مِنْ عَذَابِ السَّعِيرِ

Şi lui Solomon [i-am supus] vântul, încât mersul lui de dimineaţă a fost cât o lună de zile şi mersul lui de seară a fost cât o lună de zile. Şi am făcut să curgă pentru el un izvor de aramă. Şi printre djinni erau [unii] care munceau dinaintea lui, cu îngăduinţa Domnului său. Iar pe aceia dintre ei care se abăteau de la porunca Noastră îi făceam Noi să guste chinul flăcărilor.
13

يَعْمَلُونَ لَهُ مَا يَشَاءُ مِنْ مَحَارِيبَ وَتَمَاثِيلَ وَجِفَانٍ كَالْجَوَابِ وَقُدُورٍ رَاسِيَاتٍ ۚ اعْمَلُوا آلَ دَاوُودَ شُكْرًا ۚ وَقَلِيلٌ مِنْ عِبَادِيَ الشَّكُورُ

Îi lucrau ei lui ceea ce el voia: sanctuare şi statui, vase [pentru mâncat] cât bazinele şi oale care se aşază bine. “Lucraţi, voi neam al lui David, [după legea lui Allah], pentru a-I aduce mulţumire!” Dar puţini dintre robii Mei sunt mulţumitori.
14

فَلَمَّا قَضَيْنَا عَلَيْهِ الْمَوْتَ مَا دَلَّهُمْ عَلَىٰ مَوْتِهِ إِلَّا دَابَّةُ الْأَرْضِ تَأْكُلُ مِنْسَأَتَهُ ۖ فَلَمَّا خَرَّ تَبَيَّنَتِ الْجِنُّ أَنْ لَوْ كَانُوا يَعْلَمُونَ الْغَيْبَ مَا لَبِثُوا فِي الْعَذَابِ الْمُهِينِ

Şi când am hotărât Noi moartea lui [Solomon], nimic nu le-a arătat lor moartea lui, afară de o vietate a pământului care a ros toiagul lui. Şi când s-a prăbuşit, li s-a arătat djinnilor că, dacă ei ar fi ştiut cu adevărat necunoscutul, ei nu ar fi rămas în chinul umilitor [al robiei lor].
15

لَقَدْ كَانَ لِسَبَإٍ فِي مَسْكَنِهِمْ آيَةٌ ۖ جَنَّتَانِ عَنْ يَمِينٍ وَشِمَالٍ ۖ كُلُوا مِنْ رِزْقِ رَبِّكُمْ وَاشْكُرُوا لَهُ ۚ بَلْدَةٌ طَيِّبَةٌ وَرَبٌّ غَفُورٌ

Şi a avut [neamul din] Saba' în sălaşul lor un semn: două grădini, în dreapta şi în stânga. “Mâncaţi din darul Domnului vostru şi aduceţi-I Lui mulţumire! O ţară bună şi un Stăpân Iertător [Ghafur] !”
16

فَأَعْرَضُوا فَأَرْسَلْنَا عَلَيْهِمْ سَيْلَ الْعَرِمِ وَبَدَّلْنَاهُمْ بِجَنَّتَيْهِمْ جَنَّتَيْنِ ذَوَاتَيْ أُكُلٍ خَمْطٍ وَأَثْلٍ وَشَيْءٍ مِنْ سِدْرٍ قَلِيلٍ

Însă ei s-au întors şi Noi am trimis asupra lor înecul de la Al-'Arim şi le-am schimbat amândouă grădinile lor cu două grădini cu roade amare, tamarisc şi câţiva jujubieri.
17

ذَٰلِكَ جَزَيْنَاهُمْ بِمَا كَفَرُوا ۖ وَهَلْ نُجَازِي إِلَّا الْكَفُورَ

Aceasta le-am dat-o ca răsplată pentru că ei au fost necredincioşi. Şi oare răsplătim Noi [astfel pe altcineva] afară de cel necredincios?
18

وَجَعَلْنَا بَيْنَهُمْ وَبَيْنَ الْقُرَى الَّتِي بَارَكْنَا فِيهَا قُرًى ظَاهِرَةً وَقَدَّرْنَا فِيهَا السَّيْرَ ۖ سِيرُوا فِيهَا لَيَالِيَ وَأَيَّامًا آمِنِينَ

Şi Noi am aşezat între ei şi între cetăţile pe care le-am binecuvântat alte cetăţi cunoscute şi am hotărât distanţele dintre ele: “Mergeţi între ele nopţi şi zile, în siguranţă!”
19

فَقَالُوا رَبَّنَا بَاعِدْ بَيْنَ أَسْفَارِنَا وَظَلَمُوا أَنْفُسَهُمْ فَجَعَلْنَاهُمْ أَحَادِيثَ وَمَزَّقْنَاهُمْ كُلَّ مُمَزَّقٍ ۚ إِنَّ فِي ذَٰلِكَ لَآيَاتٍ لِكُلِّ صَبَّارٍ شَكُورٍ

Însă ei au zis: “Doamne, depărtează mai mult distanţele noastre!” Însă ei au fost nedrepţi faţă de ei înşişi, aşa încât Noi i-am făcut [subiecte de] legende şi i-am risipit pe ei, despărţindu-i. Întru aceasta se află semne pentru cel răbdător şi mulţumitor!
20

وَلَقَدْ صَدَّقَ عَلَيْهِمْ إِبْلِيسُ ظَنَّهُ فَاتَّبَعُوهُ إِلَّا فَرِيقًا مِنَ الْمُؤْمِنِينَ

Bănuiala lui Iblis asupra lor s-a adeverit şi ei l-au urmat pe el, afară de o parte dintre dreptcredincioşi.
21

وَمَا كَانَ لَهُ عَلَيْهِمْ مِنْ سُلْطَانٍ إِلَّا لِنَعْلَمَ مَنْ يُؤْمِنُ بِالْآخِرَةِ مِمَّنْ هُوَ مِنْهَا فِي شَكٍّ ۗ وَرَبُّكَ عَلَىٰ كُلِّ شَيْءٍ حَفِيظٌ

Şi totuşi el nu a avut asupra lor putere. [Ei au fost încercaţi cu ispitele lui] numai pentru ca Noi să ştim [să-l deosebim pe acela care] crede în Lumea de Apoi de acela care se îndoieşte asupra ei. Iar Domnul tău, [o, Muhammed!] este Atoatepăzitor [Hafiz].
22

قُلِ ادْعُوا الَّذِينَ زَعَمْتُمْ مِنْ دُونِ اللَّهِ ۖ لَا يَمْلِكُونَ مِثْقَالَ ذَرَّةٍ فِي السَّمَاوَاتِ وَلَا فِي الْأَرْضِ وَمَا لَهُمْ فِيهِمَا مِنْ شِرْكٍ وَمَا لَهُ مِنْهُمْ مِنْ ظَهِيرٍ

Spune: “Chemaţi-i pe aceia care voi aţi pretins [că ar fi divinităţi] afară de Allah! Ei nu stăpânesc nici cât greutatea unui fir de colb în ceruri şi nici pre pământ. Ei nu au nici o parte la acestea, iar El nu are nici un ajutor între ei!
23

وَلَا تَنْفَعُ الشَّفَاعَةُ عِنْدَهُ إِلَّا لِمَنْ أَذِنَ لَهُ ۚ حَتَّىٰ إِذَا فُزِّعَ عَنْ قُلُوبِهِمْ قَالُوا مَاذَا قَالَ رَبُّكُمْ ۖ قَالُوا الْحَقَّ ۖ وَهُوَ الْعَلِيُّ الْكَبِيرُ

Şi nu este de nici un folos mijlocirea la El, afară de aceia cărora El le îngăduie, iar când frica este îndepărtată din inimile lor, atunci zic ei: “Ce a spus Stăpânul vostru?” Şi ei răspund: “Adevărul! El este Cel mai Înalt [şi] Cel Mare!” [Al-'Aliyy, Al-Khabir].
24

قُلْ مَنْ يَرْزُقُكُمْ مِنَ السَّمَاوَاتِ وَالْأَرْضِ ۖ قُلِ اللَّهُ ۖ وَإِنَّا أَوْ إِيَّاكُمْ لَعَلَىٰ هُدًى أَوْ فِي ضَلَالٍ مُبِينٍ

Spune: “Cine vă dăruieşte cu cele de trebuinţă pe voi din ceruri şi de pre pământ?” Spune: “Allah! Şi noi sau voi suntem pe un drum bun sau într-o rătăcire răzvedită”.
25

قُلْ لَا تُسْأَلُونَ عَمَّا أَجْرَمْنَا وَلَا نُسْأَلُ عَمَّا تَعْمَلُونَ

Spune: “Voi nu veţi fi întrebaţi pentru păcatele ce le-am săvârşit, iar noi nu vom fi întrebaţi pentru cele pe care voi le săvârşiţi!”
26

قُلْ يَجْمَعُ بَيْنَنَا رَبُّنَا ثُمَّ يَفْتَحُ بَيْنَنَا بِالْحَقِّ وَهُوَ الْفَتَّاحُ الْعَلِيمُ

Spune: “Domnul nostru ne va aduna pe noi, apoi va hotărî între noi cu dreptate, căci El este Marele Judecător [şi] Atoateştiutorul [Al-Fattah, Al-'Alim]!”
27

قُلْ أَرُونِيَ الَّذِينَ أَلْحَقْتُمْ بِهِ شُرَكَاءَ ۖ كَلَّا ۚ بَلْ هُوَ اللَّهُ الْعَزِيزُ الْحَكِيمُ

Spune: “Arătaţi-mi-i pe aceia pe care i-aţi adăugat Lui ca asociaţi! Nicidecum! El este Allah Cel Puternic [şi] Înţelept [Al-'Aziz, Al-Hakim]!”
28

وَمَا أَرْسَلْنَاكَ إِلَّا كَافَّةً لِلنَّاسِ بَشِيرًا وَنَذِيرًا وَلَٰكِنَّ أَكْثَرَ النَّاسِ لَا يَعْلَمُونَ

Şi Noi nu te-am trimis decât ca vestitor şi prevenitor pentru toată lumea, însă cei mai mulţi dintre oameni nu ştiu.
29

وَيَقُولُونَ مَتَىٰ هَٰذَا الْوَعْدُ إِنْ كُنْتُمْ صَادِقِينَ

Şi ei zic: “Când [se va împlini] această promisiune, dacă voi grăiţi adevăr?”
30

قُلْ لَكُمْ مِيعَادُ يَوْمٍ لَا تَسْتَأْخِرُونَ عَنْهُ سَاعَةً وَلَا تَسْتَقْدِمُونَ

Spune: “Voi aveţi hotărâtă o Zi, pe care nu o puteţi nici amâna cu un ceas, nici nu o puteţi grăbi!”
31

وَقَالَ الَّذِينَ كَفَرُوا لَنْ نُؤْمِنَ بِهَٰذَا الْقُرْآنِ وَلَا بِالَّذِي بَيْنَ يَدَيْهِ ۗ وَلَوْ تَرَىٰ إِذِ الظَّالِمُونَ مَوْقُوفُونَ عِنْدَ رَبِّهِمْ يَرْجِعُ بَعْضُهُمْ إِلَىٰ بَعْضٍ الْقَوْلَ يَقُولُ الَّذِينَ اسْتُضْعِفُوا لِلَّذِينَ اسْتَكْبَرُوا لَوْلَا أَنْتُمْ لَكُنَّا مُؤْمِنِينَ

Dar cei care nu cred zic: “Noi nu vom crede în acest Coran şi nici în acelea de dinaintea lui!” Dar de i-ai vedea pe nelegiuiţi stând în picioare dinaintea Domnului lor, întorcându-şi unii altora vorbe! Cei care au fost socotiţi slabi le vor zice celor care s-au arătat trufaşi: “De n-aţi fi fost voi [ocârmuitori], noi am fi fost credincioşi!”
32

قَالَ الَّذِينَ اسْتَكْبَرُوا لِلَّذِينَ اسْتُضْعِفُوا أَنَحْنُ صَدَدْنَاكُمْ عَنِ الْهُدَىٰ بَعْدَ إِذْ جَاءَكُمْ ۖ بَلْ كُنْتُمْ مُجْرِمِينَ

Cei care s-au arătat trufaşi le vor zice celor care au fost socotiţi slabi: “Oare noi v-am îndepărtat de la calea cea dreaptă, după ce ea v-a venit vouă? Ba voi aţi fost nelegiuiţi!”
33

وَقَالَ الَّذِينَ اسْتُضْعِفُوا لِلَّذِينَ اسْتَكْبَرُوا بَلْ مَكْرُ اللَّيْلِ وَالنَّهَارِ إِذْ تَأْمُرُونَنَا أَنْ نَكْفُرَ بِاللَّهِ وَنَجْعَلَ لَهُ أَنْدَادًا ۚ وَأَسَرُّوا النَّدَامَةَ لَمَّا رَأَوُا الْعَذَابَ وَجَعَلْنَا الْأَغْلَالَ فِي أَعْنَاقِ الَّذِينَ كَفَرُوا ۚ هَلْ يُجْزَوْنَ إِلَّا مَا كَانُوا يَعْمَلُونَ

Iar cei care au fost socotiţi slabi le vor zice celor care s-au arătat trufaşi: “Ba este mai degrabă vicleşugul vostru de zi şi de noapte, când voi ne-aţi poruncit să nu credem în Allah şi să-I facem Lui semeni!” Şi-şi vor ascunde ei căinţa, când vor vedea chinul. Şi vom pune Noi lanţuri pe gâturile celor care nu au crezut. Şi oare vor fi ei răsplătiţi altfel decât după ceea ce au săvârşit?
34

وَمَا أَرْسَلْنَا فِي قَرْيَةٍ مِنْ نَذِيرٍ إِلَّا قَالَ مُتْرَفُوهَا إِنَّا بِمَا أُرْسِلْتُمْ بِهِ كَافِرُونَ

Şi nu am trimis Noi nici un prevenitor în vreo cetate fără ca cei înstăriţi din ea să nu zică: “Noi nu credem în cele cu care aţi fost trimişi!”
35

وَقَالُوا نَحْنُ أَكْثَرُ أَمْوَالًا وَأَوْلَادًا وَمَا نَحْنُ بِمُعَذَّبِينَ

Şi au zis ei: “Noi am avut mai multe bogăţii şi mai mulţi copii şi noi nu vom fi chinuiţi!”
36

قُلْ إِنَّ رَبِّي يَبْسُطُ الرِّزْقَ لِمَنْ يَشَاءُ وَيَقْدِرُ وَلَٰكِنَّ أَكْثَرَ النَّاسِ لَا يَعْلَمُونَ

Spune: “Domnul meu dă din belşug sau împuţinează cele de trebuinţă cui voieşte El, însă cei mai mulţi oameni nu ştiu!”
37

وَمَا أَمْوَالُكُمْ وَلَا أَوْلَادُكُمْ بِالَّتِي تُقَرِّبُكُمْ عِنْدَنَا زُلْفَىٰ إِلَّا مَنْ آمَنَ وَعَمِلَ صَالِحًا فَأُولَٰئِكَ لَهُمْ جَزَاءُ الضِّعْفِ بِمَا عَمِلُوا وَهُمْ فِي الْغُرُفَاتِ آمِنُونَ

Nici averile voastre, nici copiii voştri nu sunt dintre acelea care vă vor aduce aproape de Noi, ci numai aceia care au crezut şi au săvârşit fapte bune vor avea parte de răsplată îndoită pentru ceea ce au făptuit şi ei vor fi în siguranţă în odăile de sus [ale Paradisului].
38

وَالَّذِينَ يَسْعَوْنَ فِي آيَاتِنَا مُعَاجِزِينَ أُولَٰئِكَ فِي الْعَذَابِ مُحْضَرُونَ

Iar aceia care se străduiesc să facă versetele Noastre zadarnice, aceia vor fi aduşi la chin.
39

قُلْ إِنَّ رَبِّي يَبْسُطُ الرِّزْقَ لِمَنْ يَشَاءُ مِنْ عِبَادِهِ وَيَقْدِرُ لَهُ ۚ وَمَا أَنْفَقْتُمْ مِنْ شَيْءٍ فَهُوَ يُخْلِفُهُ ۖ وَهُوَ خَيْرُ الرَّازِقِينَ

Spune: “Domnul meu dă din belşug cele de trebuinţă acelora care voieşte El dintre robii Săi sau le împuţinează lor. Şi pentru tot ceea ce dăruiţi voi El vă va da vouă în schimb, căci El este Cel mai bun dintre dăruitori”.
40

وَيَوْمَ يَحْشُرُهُمْ جَمِيعًا ثُمَّ يَقُولُ لِلْمَلَائِكَةِ أَهَٰؤُلَاءِ إِيَّاكُمْ كَانُوا يَعْبُدُونَ

Şi într-o Zi, îi va aduna pe ei toţi şi apoi le va zice îngerilor: “Aceştia v-au adorat pe voi?”

Nobilul Coran în limba română