Surat Az-Zukhruf - سورة الزُّخْرُف versetele 1 - 40

بِسْمِ اللَّهِ الرَّحْمَٰنِ الرَّحِيمِ În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător
1

حم

Ha', Mim.
2

وَالْكِتَابِ الْمُبِينِ

Pe Cartea cea limpede!
3

إِنَّا جَعَلْنَاهُ قُرْآنًا عَرَبِيًّا لَعَلَّكُمْ تَعْقِلُونَ

Noi l-am făcut un Coran arab, pentru ca voi să pricepeţi.
4

وَإِنَّهُ فِي أُمِّ الْكِتَابِ لَدَيْنَا لَعَلِيٌّ حَكِيمٌ

El este la Noi, în Mama Cărţii, preaînalt şi plin de înţelepciune.
5

أَفَنَضْرِبُ عَنْكُمُ الذِّكْرَ صَفْحًا أَنْ كُنْتُمْ قَوْمًا مُسْرِفِينَ

Oare să îndepărtăm Noi Îndemnarea de la voi, pentru că voi sunteţi un neam de păcătoşi?!
6

وَكَمْ أَرْسَلْنَا مِنْ نَبِيٍّ فِي الْأَوَّلِينَ

Şi câţi profeţi le-am trimis Noi neamurilor celor dintâi!
7

وَمَا يَأْتِيهِمْ مِنْ نَبِيٍّ إِلَّا كَانُوا بِهِ يَسْتَهْزِئُونَ

Însă nu a venit nici un profet la ei fără să-l ia în derâdere!
8

فَأَهْلَكْنَا أَشَدَّ مِنْهُمْ بَطْشًا وَمَضَىٰ مَثَلُ الْأَوَّلِينَ

Şi i-am nimicit Noi [pe alţii] mai puternici decât ei şi a umblat pilda înaintaşilor dintâi!
9

وَلَئِنْ سَأَلْتَهُمْ مَنْ خَلَقَ السَّمَاوَاتِ وَالْأَرْضَ لَيَقُولُنَّ خَلَقَهُنَّ الْعَزِيزُ الْعَلِيمُ

Şi dacă-i întrebi pe ei "Cine a făcut cerurile şi pământul?", răspund ei: "Le-a făcut Cel Puternic [şi] Atoateştiutor [Al-'Aziz, Al-'Alim]!"
10

الَّذِي جَعَلَ لَكُمُ الْأَرْضَ مَهْدًا وَجَعَلَ لَكُمْ فِيهَا سُبُلًا لَعَلَّكُمْ تَهْتَدُونَ

[El este] Acela care v-a făcut vouă pământul ca un pat şi v-a făcut vouă pe el cărări pentru ca voi să fiţi călăuziţi.
11

وَالَّذِي نَزَّلَ مِنَ السَّمَاءِ مَاءً بِقَدَرٍ فَأَنْشَرْنَا بِهِ بَلْدَةً مَيْتًا ۚ كَذَٰلِكَ تُخْرَجُونَ

Şi El este Acela care a făcut să pogoare apa din cer, cu măsura cuvenită, şi cu ea am dat Noi viaţă unei ţări moarte. Astfel veţi fi şi voi scoşi [din morminte].
12

وَالَّذِي خَلَقَ الْأَزْوَاجَ كُلَّهَا وَجَعَلَ لَكُمْ مِنَ الْفُلْكِ وَالْأَنْعَامِ مَا تَرْكَبُونَ

Şi El este Acela care le-a creat pe toate soiurile şi v-a făcut vouă corăbiile şi dobitoacele pe care le călăriţi,
13

لِتَسْتَوُوا عَلَىٰ ظُهُورِهِ ثُمَّ تَذْكُرُوا نِعْمَةَ رَبِّكُمْ إِذَا اسْتَوَيْتُمْ عَلَيْهِ وَتَقُولُوا سُبْحَانَ الَّذِي سَخَّرَ لَنَا هَٰذَا وَمَا كُنَّا لَهُ مُقْرِنِينَ

Ca să vă aşezaţi pe spinările lor şi să pomeniţi îndurarea Domnului vostru, când şedeţi pe ele, zicând: "Slavă Celui care ni le-a supus nouă pe acestea pe care noi nu am fi putut să le stăpânim!
14

وَإِنَّا إِلَىٰ رَبِّنَا لَمُنْقَلِبُونَ

Şi noi la Domnul nostru ne vom întoarce!"
15

وَجَعَلُوا لَهُ مِنْ عِبَادِهِ جُزْءًا ۚ إِنَّ الْإِنْسَانَ لَكَفُورٌ مُبِينٌ

Şi ei I-au făcut dintre robii Săi parte. Omul este nemulţumitor învederat!
16

أَمِ اتَّخَذَ مِمَّا يَخْلُقُ بَنَاتٍ وَأَصْفَاكُمْ بِالْبَنِينَ

Sau Şi-a luat El copile din cele pe care le-a creat şi v-a dat numai vouă băieţi"!
17

وَإِذَا بُشِّرَ أَحَدُهُمْ بِمَا ضَرَبَ لِلرَّحْمَٰنِ مَثَلًا ظَلَّ وَجْهُهُ مُسْوَدًّا وَهُوَ كَظِيمٌ

Şi când i se vesteşte unuia dintre ei ceea ce el a dat ca pildă pentru Cel Milostiv [Ar-Rahman], atunci faţa sa devine întunecată şi el este plin de mânie.
18

أَوَمَنْ يُنَشَّأُ فِي الْحِلْيَةِ وَهُوَ فِي الْخِصَامِ غَيْرُ مُبِينٍ

Oare pe cineva care este crescut în podoabe şi care într-o ceartă nu este în stare să se apere, cu dovadă limpede?
19

وَجَعَلُوا الْمَلَائِكَةَ الَّذِينَ هُمْ عِبَادُ الرَّحْمَٰنِ إِنَاثًا ۚ أَشَهِدُوا خَلْقَهُمْ ۚ سَتُكْتَبُ شَهَادَتُهُمْ وَيُسْأَلُونَ

Şi-i fac ei pe îngerii, care sunt robii Celui Milostiv [Ar-Rahman], copile! Au fost ei martori la facerea lor? Mărturisirea lor se va scrie şi vor fi ei întrebaţi.
20

وَقَالُوا لَوْ شَاءَ الرَّحْمَٰنُ مَا عَبَدْنَاهُمْ ۗ مَا لَهُمْ بِذَٰلِكَ مِنْ عِلْمٍ ۖ إِنْ هُمْ إِلَّا يَخْرُصُونَ

Şi zic ei: "Dacă ar fi voit Cel Milostiv [Ar-Rahman], noi nu i-am fi adorat pe ei!" Însă ei nu au nici o ştiinţă despre aceasta, ci numai născocesc.
21

أَمْ آتَيْنَاهُمْ كِتَابًا مِنْ قَبْلِهِ فَهُمْ بِهِ مُسْتَمْسِكُونَ

Sau le-am dăruit Noi o Scriptură mai înainte de el şi ei se ţin strâns de ea?
22

بَلْ قَالُوا إِنَّا وَجَدْنَا آبَاءَنَا عَلَىٰ أُمَّةٍ وَإِنَّا عَلَىٰ آثَارِهِمْ مُهْتَدُونَ

Ba ei zic: "Noi i-am găsit pe părinţii noştri într-o credinţă şi noi ne călăuzim după urmele lor".
23

وَكَذَٰلِكَ مَا أَرْسَلْنَا مِنْ قَبْلِكَ فِي قَرْيَةٍ مِنْ نَذِيرٍ إِلَّا قَالَ مُتْرَفُوهَا إِنَّا وَجَدْنَا آبَاءَنَا عَلَىٰ أُمَّةٍ وَإِنَّا عَلَىٰ آثَارِهِمْ مُقْتَدُونَ

Tot astfel nu am trimis Noi în nici o cetate un prevenitor mai înainte de tine, fără ca cei îmbuibaţi din ea să nu zică: "Noi i-am găsit pe părinţii noştri într-o religie şi noi ne călăuzim după urmele lor!"
24

قَالَ أَوَلَوْ جِئْتُكُمْ بِأَهْدَىٰ مِمَّا وَجَدْتُمْ عَلَيْهِ آبَاءَكُمْ ۖ قَالُوا إِنَّا بِمَا أُرْسِلْتُمْ بِهِ كَافِرُونَ

A zis: "Chiar dacă eu v-aş aduce vouă o călăuzire mai bună decât aceea în care i-aţi găsit pe părinţii voştri?" I-au răspuns: "Noi nu credem în cele cu care aţi fost trimişi!"
25

فَانْتَقَمْنَا مِنْهُمْ ۖ فَانْظُرْ كَيْفَ كَانَ عَاقِبَةُ الْمُكَذِّبِينَ

Şi Noi Ne-am răzbunat pe ei şi priveşte care a fost sfârşitul acelora care au tăgăduit!
26

وَإِذْ قَالَ إِبْرَاهِيمُ لِأَبِيهِ وَقَوْمِهِ إِنَّنِي بَرَاءٌ مِمَّا تَعْبُدُونَ

Şi când a zis Avraam tatălui său şi neamului său: "Eu mă dezic de aceia la care vă închinaţi voi,
27

إِلَّا الَّذِي فَطَرَنِي فَإِنَّهُ سَيَهْدِينِ

Afară de Cel care m-a făcut pe mine şi care mă va călăuzi!"
28

وَجَعَلَهَا كَلِمَةً بَاقِيَةً فِي عَقِبِهِ لَعَلَّهُمْ يَرْجِعُونَ

Şi el [Avraam] a făcut-o [această afirmaţie] un cuvânt care să rămână pentru urmaşii săi. Poate că ei se vor întoarce.
29

بَلْ مَتَّعْتُ هَٰؤُلَاءِ وَآبَاءَهُمْ حَتَّىٰ جَاءَهُمُ الْحَقُّ وَرَسُولٌ مُبِينٌ

Şi Eu le-am dăruit acestora şi părinţilor lor bucurie, până ce a venit la ei Adevărul şi un Trimis care să facă lucrurile desluşite.
30

وَلَمَّا جَاءَهُمُ الْحَقُّ قَالُوا هَٰذَا سِحْرٌ وَإِنَّا بِهِ كَافِرُونَ

Şi când a venit Adevărul la ei, au zis ei: "Aceasta este vrăjitorie şi noi nu credem în ea!"
31

وَقَالُوا لَوْلَا نُزِّلَ هَٰذَا الْقُرْآنُ عَلَىٰ رَجُلٍ مِنَ الْقَرْيَتَيْنِ عَظِيمٍ

Şi au zis ei: "De ce nu a fost trimis acest Coran unui om de vază din cele două cetăţi?"
32

أَهُمْ يَقْسِمُونَ رَحْمَتَ رَبِّكَ ۚ نَحْنُ قَسَمْنَا بَيْنَهُمْ مَعِيشَتَهُمْ فِي الْحَيَاةِ الدُّنْيَا ۚ وَرَفَعْنَا بَعْضَهُمْ فَوْقَ بَعْضٍ دَرَجَاتٍ لِيَتَّخِذَ بَعْضُهُمْ بَعْضًا سُخْرِيًّا ۗ وَرَحْمَتُ رَبِّكَ خَيْرٌ مِمَّا يَجْمَعُونَ

Oare ei împart îndurarea Domnului tău? Noi le-am împărţit lor cele spre trebuinţă în viaţa din această lume şi i-am ridicat pe ei unii deasupra altora, în trepte, pentru ca unii dintre ei să-i pună pe alţii să lucreze. Iar îndurarea Domnului tău este mai bună decât ceea ce adună ei.
33

وَلَوْلَا أَنْ يَكُونَ النَّاسُ أُمَّةً وَاحِدَةً لَجَعَلْنَا لِمَنْ يَكْفُرُ بِالرَّحْمَٰنِ لِبُيُوتِهِمْ سُقُفًا مِنْ فِضَّةٍ وَمَعَارِجَ عَلَيْهَا يَظْهَرُونَ

Şi de n-ar fi oamenii o singură comunitate, am fi făcut Noi pentru casele celor care-L tăgăduiesc pe Cel Milostiv [Ar-Rahman] acoperişuri şi scări de argint, pe care ei să urce,
34

وَلِبُيُوتِهِمْ أَبْوَابًا وَسُرُرًا عَلَيْهَا يَتَّكِئُونَ

Şi uşi pentru casele lor şi divanuri pe care să stea rezemaţi,
35

وَزُخْرُفًا ۚ وَإِنْ كُلُّ ذَٰلِكَ لَمَّا مَتَاعُ الْحَيَاةِ الدُّنْيَا ۚ وَالْآخِرَةُ عِنْدَ رَبِّكَ لِلْمُتَّقِينَ

Şi podoabe de aur. Dar toate acestea nu sunt decât bucurie trecătoare din viaţa din această lume, în vreme ce Viaţa de Apoi se află la Domnul tău, pentru cei cu frică.
36

وَمَنْ يَعْشُ عَنْ ذِكْرِ الرَّحْمَٰنِ نُقَيِّضْ لَهُ شَيْطَانًا فَهُوَ لَهُ قَرِينٌ

Cât despre acela care se întoarce de la Îndemnarea Celui Milostiv [Ar-Rahman], aceluia îi vom orândui Noi un şeitan care-i va fi tovarăş nedespărţit.
37

وَإِنَّهُمْ لَيَصُدُّونَهُمْ عَنِ السَّبِيلِ وَيَحْسَبُونَ أَنَّهُمْ مُهْتَدُونَ

Şi ei îi vor abate pe ei de la drum, în vreme ce ei vor socoti că sunt bine călăuziţi.
38

حَتَّىٰ إِذَا جَاءَنَا قَالَ يَا لَيْتَ بَيْنِي وَبَيْنَكَ بُعْدَ الْمَشْرِقَيْنِ فَبِئْسَ الْقَرِينُ

Astfel încât el, când va veni la Noi, va zice tovarăşului său: "Vai! De ce nu este între mine şi tine distanţa dintre cele două răsărituri! Ce rău tovarăş ai fost!!"
39

وَلَنْ يَنْفَعَكُمُ الْيَوْمَ إِذْ ظَلَمْتُمْ أَنَّكُمْ فِي الْعَذَابِ مُشْتَرِكُونَ

Şi nu vă va fi vouă de nici un folos în Ziua aceea - de vreme ce voi aţi fost nelegiuiţi - că veţi fi voi împreună la osândă!
40

أَفَأَنْتَ تُسْمِعُ الصُّمَّ أَوْ تَهْدِي الْعُمْيَ وَمَنْ كَانَ فِي ضَلَالٍ مُبِينٍ

Şi oare tu poţi să-i faci să audă pe cei surzi şi-i poţi călăuzi pe cei orbi şi pe cel care se află în rătăcire învederată?

Nobilul Coran în limba română