Surat At-Tawba - سورة التَوْبَة versetele 81 - 120

81

فَرِحَ الْمُخَلَّفُونَ بِمَقْعَدِهِمْ خِلَافَ رَسُولِ اللَّهِ وَكَرِهُوا أَنْ يُجَاهِدُوا بِأَمْوَالِهِمْ وَأَنْفُسِهِمْ فِي سَبِيلِ اللَّهِ وَقَالُوا لَا تَنْفِرُوا فِي الْحَرِّ ۗ قُلْ نَارُ جَهَنَّمَ أَشَدُّ حَرًّا ۚ لَوْ كَانُوا يَفْقَهُونَ

S-au bucurat aceia care au rămas în casele lor, în urma Trimisului lui Allah, şi nu au voit să lupte cu bunurile lor şi cu sufletele lor pe calea lui Allah şi au zis ei: "Nu purcedeţi la luptă pe dogoarea aceasta!" Spune: "Focul Gheenei este mult mai dogoritor!" Dacă ei ar pricepe!
82

فَلْيَضْحَكُوا قَلِيلًا وَلْيَبْكُوا كَثِيرًا جَزَاءً بِمَا كَانُوا يَكْسِبُونَ

Lasă-i să râdă puţin, căci vor plânge ei mult, drept răsplată pentru ceea ce au agonisit!
83

فَإِنْ رَجَعَكَ اللَّهُ إِلَىٰ طَائِفَةٍ مِنْهُمْ فَاسْتَأْذَنُوكَ لِلْخُرُوجِ فَقُلْ لَنْ تَخْرُجُوا مَعِيَ أَبَدًا وَلَنْ تُقَاتِلُوا مَعِيَ عَدُوًّا ۖ إِنَّكُمْ رَضِيتُمْ بِالْقُعُودِ أَوَّلَ مَرَّةٍ فَاقْعُدُوا مَعَ الْخَالِفِينَ

Dacă Allah te va aduce înapoi la o parte dintre ei şi ei îţi vor cere îngăduinţa de a porni [la luptă], spune: "Voi nu veţi ieşi împreună cu mine niciodată şi nu veţi lupta alături de mine împotriva vreunui duşman! Voi aţi fost mai mulţumiţi să şedeţi [acasă] prima oară; şedeţi aşadar cu cei ce rămân!"
84

وَلَا تُصَلِّ عَلَىٰ أَحَدٍ مِنْهُمْ مَاتَ أَبَدًا وَلَا تَقُمْ عَلَىٰ قَبْرِهِ ۖ إِنَّهُمْ كَفَرُوا بِاللَّهِ وَرَسُولِهِ وَمَاتُوا وَهُمْ فَاسِقُونَ

Şi nu te ruga nicicând pentru vreunul dintre ei care moare şi nu sta lângă mormântul lui! Ei nu au crezut în Allah şi în Trimisul Său şi s-au săvârşit nelegiuiţi.
85

وَلَا تُعْجِبْكَ أَمْوَالُهُمْ وَأَوْلَادُهُمْ ۚ إِنَّمَا يُرِيدُ اللَّهُ أَنْ يُعَذِّبَهُمْ بِهَا فِي الدُّنْيَا وَتَزْهَقَ أَنْفُسُهُمْ وَهُمْ كَافِرُونَ

Şi să nu te uluiască averile şi copiii lor, căci Allah voieşte să îi pedepsească prin ele în această lume şi ei vor muri nelegiuiţi!
86

وَإِذَا أُنْزِلَتْ سُورَةٌ أَنْ آمِنُوا بِاللَّهِ وَجَاهِدُوا مَعَ رَسُولِهِ اسْتَأْذَنَكَ أُولُو الطَّوْلِ مِنْهُمْ وَقَالُوا ذَرْنَا نَكُنْ مَعَ الْقَاعِدِينَ

Şi când este revelată o sură [în care se porunceşte]: "Credeţi în Allah şi luptaţi împreună cu Trimisul Său", cei cu stare dintre ei te roagă [să-i scuteşti de luptă] zicând: "Lasă-ne pe noi să rămânem împreună cu cei care şed [acasă]!"
87

رَضُوا بِأَنْ يَكُونُوا مَعَ الْخَوَالِفِ وَطُبِعَ عَلَىٰ قُلُوبِهِمْ فَهُمْ لَا يَفْقَهُونَ

Le-a plăcut lor să fie împreună cu cele rămase [acasă]. Inimile lor au fost pecetluite şi nu pricep.
88

لَٰكِنِ الرَّسُولُ وَالَّذِينَ آمَنُوا مَعَهُ جَاهَدُوا بِأَمْوَالِهِمْ وَأَنْفُسِهِمْ ۚ وَأُولَٰئِكَ لَهُمُ الْخَيْرَاتُ ۖ وَأُولَٰئِكَ هُمُ الْمُفْلِحُونَ

Însă Trimisul şi cei care au crezut laolaltă cu el au luptat cu averile şi cu sufletele lor. Aceştia vor avea parte de lucrurile bune şi aceştia sunt cei care izbândesc.
89

أَعَدَّ اللَّهُ لَهُمْ جَنَّاتٍ تَجْرِي مِنْ تَحْتِهَا الْأَنْهَارُ خَالِدِينَ فِيهَا ۚ ذَٰلِكَ الْفَوْزُ الْعَظِيمُ

Allah a pregătit pentru ei Grădini pe sub care curg pâraie, în care ei vor sălăşlui veşnic. Iar aceasta este marea izbândă.
90

وَجَاءَ الْمُعَذِّرُونَ مِنَ الْأَعْرَابِ لِيُؤْذَنَ لَهُمْ وَقَعَدَ الَّذِينَ كَذَبُوا اللَّهَ وَرَسُولَهُ ۚ سَيُصِيبُ الَّذِينَ كَفَرُوا مِنْهُمْ عَذَابٌ أَلِيمٌ

Şi au venit cei care cer întruna îngăduinţă dintre beduini, pentru ca să li se dea voie [să rămână acasă], iar [alţii] au rămas, minţind pe seama lui Allah şi a Trimisului Său. Însă pe aceia care nu au crezut dintre ei îi va lovi osândă dureroasă.
91

لَيْسَ عَلَى الضُّعَفَاءِ وَلَا عَلَى الْمَرْضَىٰ وَلَا عَلَى الَّذِينَ لَا يَجِدُونَ مَا يُنْفِقُونَ حَرَجٌ إِذَا نَصَحُوا لِلَّهِ وَرَسُولِهِ ۚ مَا عَلَى الْمُحْسِنِينَ مِنْ سَبِيلٍ ۚ وَاللَّهُ غَفُورٌ رَحِيمٌ

Şi nu este nici un păcat pentru cei slabi, nici pentru bolnavi şi nici pentru aceia care nu au din ce să cheltuiască [pe calea lui Allah], dacă ei sunt cu credinţă faţă de Allah şi de Trimisul Său. Împotriva celor care fac bine nu este [cale de învinuire], căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].
92

وَلَا عَلَى الَّذِينَ إِذَا مَا أَتَوْكَ لِتَحْمِلَهُمْ قُلْتَ لَا أَجِدُ مَا أَحْمِلُكُمْ عَلَيْهِ تَوَلَّوْا وَأَعْيُنُهُمْ تَفِيضُ مِنَ الدَّمْعِ حَزَنًا أَلَّا يَجِدُوا مَا يُنْفِقُونَ

Şi nici împotriva acelora care au venit la tine, cerând să-i porţi [pe animale de călărie], iar tu le-ai zis: "Nu găsesc pe ce să vă port!" şi care s-au întors cu ochii plini de lacrimi, de mâhnire că ei nu găsesc ce să dea.
93

إِنَّمَا السَّبِيلُ عَلَى الَّذِينَ يَسْتَأْذِنُونَكَ وَهُمْ أَغْنِيَاءُ ۚ رَضُوا بِأَنْ يَكُونُوا مَعَ الْخَوَالِفِ وَطَبَعَ اللَّهُ عَلَىٰ قُلُوبِهِمْ فَهُمْ لَا يَعْلَمُونَ

Ci cale [de învinuire] este numai împotriva acelora care îţi cer îngăduinţă, cu toate că sunt înstăriţi. Lor le-a plăcut să fie împreună cu cele rămase. Şi a pecetluit Allah inimile lor, însă ei nu ştiu.
94

يَعْتَذِرُونَ إِلَيْكُمْ إِذَا رَجَعْتُمْ إِلَيْهِمْ ۚ قُلْ لَا تَعْتَذِرُوا لَنْ نُؤْمِنَ لَكُمْ قَدْ نَبَّأَنَا اللَّهُ مِنْ أَخْبَارِكُمْ ۚ وَسَيَرَى اللَّهُ عَمَلَكُمْ وَرَسُولُهُ ثُمَّ تُرَدُّونَ إِلَىٰ عَالِمِ الْغَيْبِ وَالشَّهَادَةِ فَيُنَبِّئُكُمْ بِمَا كُنْتُمْ تَعْمَلُونَ

Se vor dezvinovăţi faţă de voi, când vă veţi întoarce la ei. Spune: "Nu vă dezvinovăţiţi, căci noi nu vă dăm crezare! Allah ne-a prevenit despre veştile voastre". Şi vor vedea Allah şi Trimisul Său fapta voastră. Apoi veţi fi aduşi înapoi la Cel care le ştie pe cele nevăzute ca şi pe cele văzute şi El vă va vesti cele ce le-aţi făcut.
95

سَيَحْلِفُونَ بِاللَّهِ لَكُمْ إِذَا انْقَلَبْتُمْ إِلَيْهِمْ لِتُعْرِضُوا عَنْهُمْ ۖ فَأَعْرِضُوا عَنْهُمْ ۖ إِنَّهُمْ رِجْسٌ ۖ وَمَأْوَاهُمْ جَهَنَّمُ جَزَاءً بِمَا كَانُوا يَكْسِبُونَ

Ei vă vor jura pe Allah, când voi vă veţi întoarce la ei, pentru ca voi să-i iertaţi pe ei. Îndepărtaţi-vă de ei, căci ei sunt o spurcăciune, iar sălaşul lor va fi Gheena, ca răsplată pentru ceea ce ei au agonisit.
96

يَحْلِفُونَ لَكُمْ لِتَرْضَوْا عَنْهُمْ ۖ فَإِنْ تَرْضَوْا عَنْهُمْ فَإِنَّ اللَّهَ لَا يَرْضَىٰ عَنِ الْقَوْمِ الْفَاسِقِينَ

Vă vor jura vouă ca să fiţi mulţumiţi de ei. Dar dacă voi veţi fi mulţumiţi, totuşi Allah nu va fi mulţumit de cei nelegiuiţi!
97

الْأَعْرَابُ أَشَدُّ كُفْرًا وَنِفَاقًا وَأَجْدَرُ أَلَّا يَعْلَمُوا حُدُودَ مَا أَنْزَلَ اللَّهُ عَلَىٰ رَسُولِهِ ۗ وَاللَّهُ عَلِيمٌ حَكِيمٌ

Beduinii sunt mult mai împietriţi în necredinţa şi în făţărnicia lor şi mai îndrituiţi să nu cunoască preceptele pe care Allah le-a revelat Trimisului Său. Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept ['Alim, Hakim].
98

وَمِنَ الْأَعْرَابِ مَنْ يَتَّخِذُ مَا يُنْفِقُ مَغْرَمًا وَيَتَرَبَّصُ بِكُمُ الدَّوَائِرَ ۚ عَلَيْهِمْ دَائِرَةُ السَّوْءِ ۗ وَاللَّهُ سَمِيعٌ عَلِيمٌ

Printre beduini sunt unii care iau ceea ce cheltuiesc [ca milostenie sau pentru război] ca o datorie apăsătoare şi pândesc să se abată asupra voastră nenorocirile. Nenorocirea să cadă asupra lor! Allah este Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [Sami', 'Alim].
99

وَمِنَ الْأَعْرَابِ مَنْ يُؤْمِنُ بِاللَّهِ وَالْيَوْمِ الْآخِرِ وَيَتَّخِذُ مَا يُنْفِقُ قُرُبَاتٍ عِنْدَ اللَّهِ وَصَلَوَاتِ الرَّسُولِ ۚ أَلَا إِنَّهَا قُرْبَةٌ لَهُمْ ۚ سَيُدْخِلُهُمُ اللَّهُ فِي رَحْمَتِهِ ۗ إِنَّ اللَّهَ غَفُورٌ رَحِيمٌ

Dar printre beduini sunt care cred în Allah şi în Ziua de Apoi şi iau ceea ce cheltuiesc drept apropiere de Allah şi [de obţinere a] rugăciunilor Trimisului. Acesta este într-adevăr [un mijloc de] apropiere [de Allah] pentru ei, iar Allah îi va primi sub îndurarea Lui, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].
100

وَالسَّابِقُونَ الْأَوَّلُونَ مِنَ الْمُهَاجِرِينَ وَالْأَنْصَارِ وَالَّذِينَ اتَّبَعُوهُمْ بِإِحْسَانٍ رَضِيَ اللَّهُ عَنْهُمْ وَرَضُوا عَنْهُ وَأَعَدَّ لَهُمْ جَنَّاتٍ تَجْرِي تَحْتَهَا الْأَنْهَارُ خَالِدِينَ فِيهَا أَبَدًا ۚ ذَٰلِكَ الْفَوْزُ الْعَظِيمُ

Allah a fost mulţumit de primii [credincioşi] dintre cei care au purces la pribegie [muhajirun] şi sprijinitori ['ansar] şi dintre cei care l-au urmat cu bună purtare, şi Allah este mulţumit de ei, după cum şi ei sunt mulţumiţi de El. Şi El le-a pregătit Grădini pe sub care curg pâraie şi veşnic vor sălăşlui în ele. Aceasta este marea izbândă!
101

وَمِمَّنْ حَوْلَكُمْ مِنَ الْأَعْرَابِ مُنَافِقُونَ ۖ وَمِنْ أَهْلِ الْمَدِينَةِ ۖ مَرَدُوا عَلَى النِّفَاقِ لَا تَعْلَمُهُمْ ۖ نَحْنُ نَعْلَمُهُمْ ۚ سَنُعَذِّبُهُمْ مَرَّتَيْنِ ثُمَّ يُرَدُّونَ إِلَىٰ عَذَابٍ عَظِيمٍ

Iar printre beduinii din jurul vostru se află făţarnici, ca şi printre locuitorii din Medina, care se îndârjesc în făţărie. Tu nu-i ştii, însă Noi îi ştim pe ei. Noi îi vom chinui de două ori. Apoi vor fi ei aduşi la mare chin!
102

وَآخَرُونَ اعْتَرَفُوا بِذُنُوبِهِمْ خَلَطُوا عَمَلًا صَالِحًا وَآخَرَ سَيِّئًا عَسَى اللَّهُ أَنْ يَتُوبَ عَلَيْهِمْ ۚ إِنَّ اللَّهَ غَفُورٌ رَحِيمٌ

Şi sunt alţii care au mărturisit păcatele lor, care au amestecat o faptă bună cu o alta rea. Poate că Allah va primi căinţa lor, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim].
103

خُذْ مِنْ أَمْوَالِهِمْ صَدَقَةً تُطَهِّرُهُمْ وَتُزَكِّيهِمْ بِهَا وَصَلِّ عَلَيْهِمْ ۖ إِنَّ صَلَاتَكَ سَكَنٌ لَهُمْ ۗ وَاللَّهُ سَمِيعٌ عَلِيمٌ

Ia din bunurile lor milostenie, prin care să-i curăţeşti şi să-i binecuvântezi şi roagă-te pentru ei, căci rugile tale aduc tihnă pentru ei. Iar Allah este Cel care Aude Totul [şi] Atoateştiutor [Sami', 'Alim].
104

أَلَمْ يَعْلَمُوا أَنَّ اللَّهَ هُوَ يَقْبَلُ التَّوْبَةَ عَنْ عِبَادِهِ وَيَأْخُذُ الصَّدَقَاتِ وَأَنَّ اللَّهَ هُوَ التَّوَّابُ الرَّحِيمُ

Oare nu ştiu ei că Allah primeşte căinţa de la robii Săi şi acceptă milostenii şi că Allah este Primitorul căinţei [şi] Îndurătorul [Tawwab, Rahim]?
105

وَقُلِ اعْمَلُوا فَسَيَرَى اللَّهُ عَمَلَكُمْ وَرَسُولُهُ وَالْمُؤْمِنُونَ ۖ وَسَتُرَدُّونَ إِلَىٰ عَالِمِ الْغَيْبِ وَالشَّهَادَةِ فَيُنَبِّئُكُمْ بِمَا كُنْتُمْ تَعْمَلُونَ

Şi spune: “Lucraţi, căci Allah va vedea lucrul vostru ca şi Trimisul Său şi dreptcredincioşii! Şi veţi fi voi aduşi la Cel care le cunoaşte pe cele nevăzute şi pe cele văzute şi vă va vesti vouă cele pe care le-aţi făcut!”
106

وَآخَرُونَ مُرْجَوْنَ لِأَمْرِ اللَّهِ إِمَّا يُعَذِّبُهُمْ وَإِمَّا يَتُوبُ عَلَيْهِمْ ۗ وَاللَّهُ عَلِيمٌ حَكِيمٌ

Iar alţii sunt lăsaţi să aştepte porunca lui Allah, fie că îi va chinui pe ei, fie că îi va ierta pe ei. Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept [‘Alim, Hakim].
107

وَالَّذِينَ اتَّخَذُوا مَسْجِدًا ضِرَارًا وَكُفْرًا وَتَفْرِيقًا بَيْنَ الْمُؤْمِنِينَ وَإِرْصَادًا لِمَنْ حَارَبَ اللَّهَ وَرَسُولَهُ مِنْ قَبْلُ ۚ وَلَيَحْلِفُنَّ إِنْ أَرَدْنَا إِلَّا الْحُسْنَىٰ ۖ وَاللَّهُ يَشْهَدُ إِنَّهُمْ لَكَاذِبُونَ

Însă aceia care au durat o moschee pentru a pricinui daună, necredinţă şi schismă între dreptcredincioşi şi ca pregătire pentru aceia care au luptat mai înainte împotriva lui Allah şi a Trimisului Său şi care jură: "Noi nu am vrut decât binele!" - Allah mărturiseşte că aceia sunt mincinoşi! -
108

لَا تَقُمْ فِيهِ أَبَدًا ۚ لَمَسْجِدٌ أُسِّسَ عَلَى التَّقْوَىٰ مِنْ أَوَّلِ يَوْمٍ أَحَقُّ أَنْ تَقُومَ فِيهِ ۚ فِيهِ رِجَالٌ يُحِبُّونَ أَنْ يَتَطَهَّرُوا ۚ وَاللَّهُ يُحِبُّ الْمُطَّهِّرِينَ

Să nu stai nicicând în ea, căci o moschee clădită din prima zi pe cucernicie este mai potrivită să stai în ea, fiindcă într-însa sunt oameni care doresc să se curăţească şi Allah îi iubeşte pe cei care se curăţesc!
109

أَفَمَنْ أَسَّسَ بُنْيَانَهُ عَلَىٰ تَقْوَىٰ مِنَ اللَّهِ وَرِضْوَانٍ خَيْرٌ أَمْ مَنْ أَسَّسَ بُنْيَانَهُ عَلَىٰ شَفَا جُرُفٍ هَارٍ فَانْهَارَ بِهِ فِي نَارِ جَهَنَّمَ ۗ وَاللَّهُ لَا يَهْدِي الْقَوْمَ الظَّالِمِينَ

Oare cel care a întemeiat zidirea pe frica de Allah şi pe mulţumirea lui Allah este mai bun sau acela care a întemeiat zidirea pe o margine de prăpastie gata să se surpe, care se va prăbuşi cu el în focul Gheenei? Iar Allah nu călăuzeşte neamul de nelegiuiţi!
110

لَا يَزَالُ بُنْيَانُهُمُ الَّذِي بَنَوْا رِيبَةً فِي قُلُوبِهِمْ إِلَّا أَنْ تَقَطَّعَ قُلُوبُهُمْ ۗ وَاللَّهُ عَلِيمٌ حَكِيمٌ

Zidirea pe care au înălţat-o nu va înceta să fie pricină de îndoieli în inimile lor, până ce inimile lor nu se vor rupe! Iar Allah este Atoateştiutor [şi] Înţelept ['Alim, Hakim].
111

إِنَّ اللَّهَ اشْتَرَىٰ مِنَ الْمُؤْمِنِينَ أَنْفُسَهُمْ وَأَمْوَالَهُمْ بِأَنَّ لَهُمُ الْجَنَّةَ ۚ يُقَاتِلُونَ فِي سَبِيلِ اللَّهِ فَيَقْتُلُونَ وَيُقْتَلُونَ ۖ وَعْدًا عَلَيْهِ حَقًّا فِي التَّوْرَاةِ وَالْإِنْجِيلِ وَالْقُرْآنِ ۚ وَمَنْ أَوْفَىٰ بِعَهْدِهِ مِنَ اللَّهِ ۚ فَاسْتَبْشِرُوا بِبَيْعِكُمُ الَّذِي بَايَعْتُمْ بِهِ ۚ وَذَٰلِكَ هُوَ الْفَوْزُ الْعَظِيمُ

Allah a cumpărat de la dreptcredincioşi sufletele şi bunurile lor, în schimbul Raiului, şi astfel ei luptă pe calea lui Allah, omorând şi fiind omorâţi. Aceasta este o făgăduinţă cu adevărat, pe care a luat-o asupra Lui, în Tora, în Evanghelie şi în Coran. Şi cine este mai credincios legământului său decât Allah? Bucuraţi-vă, aşadar, pentru negoţul pe care l-aţi tocmit, căci aceasta este marea izbândă,
112

التَّائِبُونَ الْعَابِدُونَ الْحَامِدُونَ السَّائِحُونَ الرَّاكِعُونَ السَّاجِدُونَ الْآمِرُونَ بِالْمَعْرُوفِ وَالنَّاهُونَ عَنِ الْمُنْكَرِ وَالْحَافِظُونَ لِحُدُودِ اللَّهِ ۗ وَبَشِّرِ الْمُؤْمِنِينَ

Ca şi pentru cei care se căiesc, cei care adoră, cei care aduc laudă, cei care purced prin lume, cei care se închină, cei care se prosternează, cei care poruncesc ceea ce se cuvine şi cei care opresc de la cele neîngăduite şi cei care păzesc poruncile lui Allah. Binevesteşte-le dreptcredincioşilor!
113

مَا كَانَ لِلنَّبِيِّ وَالَّذِينَ آمَنُوا أَنْ يَسْتَغْفِرُوا لِلْمُشْرِكِينَ وَلَوْ كَانُوا أُولِي قُرْبَىٰ مِنْ بَعْدِ مَا تَبَيَّنَ لَهُمْ أَنَّهُمْ أَصْحَابُ الْجَحِيمِ

Nu se cade, ca Profetul şi cei care cred, să ceară iertare pentru politeişti, chiar dacă ei sunt rude, după ce li s-a arătat limpede că ei sunt oaspeţii Iadului.
114

وَمَا كَانَ اسْتِغْفَارُ إِبْرَاهِيمَ لِأَبِيهِ إِلَّا عَنْ مَوْعِدَةٍ وَعَدَهَا إِيَّاهُ فَلَمَّا تَبَيَّنَ لَهُ أَنَّهُ عَدُوٌّ لِلَّهِ تَبَرَّأَ مِنْهُ ۚ إِنَّ إِبْرَاهِيمَ لَأَوَّاهٌ حَلِيمٌ

Cererea de iertare a lui Avraam pentru tatăl său nu a fost decât din pricina unei făgăduinţe pe care i-a făcut-o. Dar când i-a devenit limpede că el este vrăjmaş al lui Allah, atunci s-a dezlegat de el. Avraam era milos şi blând.
115

وَمَا كَانَ اللَّهُ لِيُضِلَّ قَوْمًا بَعْدَ إِذْ هَدَاهُمْ حَتَّىٰ يُبَيِّنَ لَهُمْ مَا يَتَّقُونَ ۚ إِنَّ اللَّهَ بِكُلِّ شَيْءٍ عَلِيمٌ

Allah nu duce în rătăcire un neam, după ce l-a călăuzit, până ce nu-i arată limpede, de ce trebuie să-i fie frică. Allah este peste toate ştiutor!
116

إِنَّ اللَّهَ لَهُ مُلْكُ السَّمَاوَاتِ وَالْأَرْضِ ۖ يُحْيِي وَيُمِيتُ ۚ وَمَا لَكُمْ مِنْ دُونِ اللَّهِ مِنْ وَلِيٍّ وَلَا نَصِيرٍ

A lui Allah este împărăţia cerurilor şi a pământului. El dă viaţă şi El dă moarte. Şi voi nu aveţi în afara lui Allah aliat şi apărător.
117

لَقَدْ تَابَ اللَّهُ عَلَى النَّبِيِّ وَالْمُهَاجِرِينَ وَالْأَنْصَارِ الَّذِينَ اتَّبَعُوهُ فِي سَاعَةِ الْعُسْرَةِ مِنْ بَعْدِ مَا كَادَ يَزِيغُ قُلُوبُ فَرِيقٍ مِنْهُمْ ثُمَّ تَابَ عَلَيْهِمْ ۚ إِنَّهُ بِهِمْ رَءُوفٌ رَحِيمٌ

Allah a primit căinţa Profetului, [căinţa acelora] care au purces în peregrinare, şi a sprijinitorilor, care l-au urmat la ceasul greului, după ce aproape că se abătuseră inimile unei părţi dintre ei. Apoi a primit căinţa lor, căci El este Iertător, Îndurător [Ra'uf, Rahim].
118

وَعَلَى الثَّلَاثَةِ الَّذِينَ خُلِّفُوا حَتَّىٰ إِذَا ضَاقَتْ عَلَيْهِمُ الْأَرْضُ بِمَا رَحُبَتْ وَضَاقَتْ عَلَيْهِمْ أَنْفُسُهُمْ وَظَنُّوا أَنْ لَا مَلْجَأَ مِنَ اللَّهِ إِلَّا إِلَيْهِ ثُمَّ تَابَ عَلَيْهِمْ لِيَتُوبُوا ۚ إِنَّ اللَّهَ هُوَ التَّوَّابُ الرَّحِيمُ

Şi [a primit El căinţa] şi de la cei trei care au fost lăsaţi în urmă, până ce pământul le-a fost lor prea strâmt, cu toate că el era întins, iar sufletele lor au devenit şi ele prea strâmte şi atunci au ştiut ei că nu este adăpost de Allah decât numai la El. Apoi a primit căinţa lor, pentru ca ei să se poată întoarce [la El], căci Allah este Primitor al căinţei [şi] Îndurător [At-Tawwab, Ar-Rahim].
119

يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا اتَّقُوا اللَّهَ وَكُونُوا مَعَ الصَّادِقِينَ

O, voi cei care credeţi! Temeţi-vă de Allah şi fiţi cu cei iubitori de adevăr!
120

مَا كَانَ لِأَهْلِ الْمَدِينَةِ وَمَنْ حَوْلَهُمْ مِنَ الْأَعْرَابِ أَنْ يَتَخَلَّفُوا عَنْ رَسُولِ اللَّهِ وَلَا يَرْغَبُوا بِأَنْفُسِهِمْ عَنْ نَفْسِهِ ۚ ذَٰلِكَ بِأَنَّهُمْ لَا يُصِيبُهُمْ ظَمَأٌ وَلَا نَصَبٌ وَلَا مَخْمَصَةٌ فِي سَبِيلِ اللَّهِ وَلَا يَطَئُونَ مَوْطِئًا يَغِيظُ الْكُفَّارَ وَلَا يَنَالُونَ مِنْ عَدُوٍّ نَيْلًا إِلَّا كُتِبَ لَهُمْ بِهِ عَمَلٌ صَالِحٌ ۚ إِنَّ اللَّهَ لَا يُضِيعُ أَجْرَ الْمُحْسِنِينَ

Nu se cuvine ca locuitorii din Medina şi beduinii din jurul lor să rămână în urma Trimisului lui Allah, nici să pună sufletele lor mai presus decât sufletul Său; aceasta pentru că pe ei nu-i încearcă nici sete, nici trudă, nici foame pe calea lui Allah şi ei nu calcă într-un loc care să-i mânie pe necredincioşi şi nu pricinuiesc nici un rău vreunui duşman, fără ca aceasta să li se scrie lor ca o faptă bună. Într-adevăr, Allah nu pierde răsplata făcătorilor de bine!

Nobilul Coran în limba română