أَسْكِنُوهُنَّ مِنْ حَيْثُ سَكَنْتُمْ مِنْ وُجْدِكُمْ وَلَا تُضَارُّوهُنَّ لِتُضَيِّقُوا عَلَيْهِنَّ ۚ وَإِنْ كُنَّ أُولَاتِ حَمْلٍ فَأَنْفِقُوا عَلَيْهِنَّ حَتَّىٰ يَضَعْنَ حَمْلَهُنَّ ۚ فَإِنْ أَرْضَعْنَ لَكُمْ فَآتُوهُنَّ أُجُورَهُنَّ ۖ وَأْتَمِرُوا بَيْنَكُمْ بِمَعْرُوفٍ ۖ وَإِنْ تَعَاسَرْتُمْ فَسَتُرْضِعُ لَهُ أُخْرَىٰ
Lăsaţi-le să locuiască acolo unde locuiţi voi, după mijloacele voastre, şi nu le faceţi nici o daună, ca să le faceţi să trăiască strâmtorate! Iar dacă ele sunt îngreunate, atunci îngrijiţi de ele până nasc şi dacă alăptează [copiii născuţi] de la voi, atunci daţi-le lor simbria lor şi sfătuiţi-vă între voi [în această privinţă], aşa după cum se cuvine! Iar dacă aflaţi voi greutăţi, atunci îl va alăpta pe el alta.