Surat Al-Araaf - سورة الأعْرَاف versetele 1 - 40

بِسْمِ اللَّهِ الرَّحْمَٰنِ الرَّحِيمِ În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător
1

المص

Alif, Lam, Mim, Sad
2

كِتَابٌ أُنْزِلَ إِلَيْكَ فَلَا يَكُنْ فِي صَدْرِكَ حَرَجٌ مِنْهُ لِتُنْذِرَ بِهِ وَذِكْرَىٰ لِلْمُؤْمِنِينَ

O Carte care ţi-a fost revelată - şi să nu fie în inima ta nici o nelinişte din pricina ei! -, pentru ca tu să previi prin ea, şi un îndemn pentru dreptcredincioşi.
3

اتَّبِعُوا مَا أُنْزِلَ إِلَيْكُمْ مِنْ رَبِّكُمْ وَلَا تَتَّبِعُوا مِنْ دُونِهِ أَوْلِيَاءَ ۗ قَلِيلًا مَا تَذَكَّرُونَ

Urmaţi ceea ce vi s-a trimis de la Domnul vostru şi nu urmaţi alţi aliaţi în afară de El! Dar voi numai puţin vă aduceţi aminte.
4

وَكَمْ مِنْ قَرْيَةٍ أَهْلَكْنَاهَا فَجَاءَهَا بَأْسُنَا بَيَاتًا أَوْ هُمْ قَائِلُونَ

Câte cetăţi am nimicit Noi! Şi pedeapsa Noastră le-a lovit în timpul nopţii sau pe când ei dormeau, la vremea prânzului.
5

فَمَا كَانَ دَعْوَاهُمْ إِذْ جَاءَهُمْ بَأْسُنَا إِلَّا أَنْ قَالُوا إِنَّا كُنَّا ظَالِمِينَ

Şi când pedeapsa Noastră i-a lovit, strigătul lor a fost numai acesta: "Într-adevăr, noi am fost nelegiuiţi!"
6

فَلَنَسْأَلَنَّ الَّذِينَ أُرْسِلَ إِلَيْهِمْ وَلَنَسْأَلَنَّ الْمُرْسَلِينَ

Îi vom întreba Noi pe cei cărora li s-a trimis, dar îi vom întreba Noi şi pe cei trimişi!
7

فَلَنَقُصَّنَّ عَلَيْهِمْ بِعِلْمٍ ۖ وَمَا كُنَّا غَائِبِينَ

Şi le vom povesti Noi, în deplină cunoştinţă, căci Noi nu am fost [niciodată] absenţi!
8

وَالْوَزْنُ يَوْمَئِذٍ الْحَقُّ ۚ فَمَنْ ثَقُلَتْ مَوَازِينُهُ فَأُولَٰئِكَ هُمُ الْمُفْلِحُونَ

Şi cântărirea în ziua aceea va fi dreaptă, iar aceia ale căror talere vor atârna mai greu, aceia vor fi cu izbândă.
9

وَمَنْ خَفَّتْ مَوَازِينُهُ فَأُولَٰئِكَ الَّذِينَ خَسِرُوا أَنْفُسَهُمْ بِمَا كَانُوا بِآيَاتِنَا يَظْلِمُونَ

Iar aceia ale căror talere vor fi uşoare, aceia îşi vor pierde sufletele, căci ei au fost nedrepţi faţă de semnele Noastre.
10

وَلَقَدْ مَكَّنَّاكُمْ فِي الْأَرْضِ وَجَعَلْنَا لَكُمْ فِيهَا مَعَايِشَ ۗ قَلِيلًا مَا تَشْكُرُونَ

Noi v-am dat vouă putere pe acest pământ şi v-am dat pe el cele de trebuinţă pentru trai, dar numai puţini dintre voi aduceţi mulţumire.
11

وَلَقَدْ خَلَقْنَاكُمْ ثُمَّ صَوَّرْنَاكُمْ ثُمَّ قُلْنَا لِلْمَلَائِكَةِ اسْجُدُوا لِآدَمَ فَسَجَدُوا إِلَّا إِبْلِيسَ لَمْ يَكُنْ مِنَ السَّاجِدِينَ

Noi v-am creat şi v-am dat chip şi le-am zis apoi îngerilor: "Prosternaţi-vă înaintea lui Adam!" Şi s-au prosternat ei, afară de Iblis, care nu a fost printre cei care s-au prosternat.
12

قَالَ مَا مَنَعَكَ أَلَّا تَسْجُدَ إِذْ أَمَرْتُكَ ۖ قَالَ أَنَا خَيْرٌ مِنْهُ خَلَقْتَنِي مِنْ نَارٍ وَخَلَقْتَهُ مِنْ طِينٍ

L-a întrebat: "Ce te-a oprit să te prosternezi, când ţi-am poruncit?" A răspuns: "Eu sunt mai bun decât el! Pe mine m-ai făcut din foc, iar pe el l-ai făcut din lut!"
13

قَالَ فَاهْبِطْ مِنْهَا فَمَا يَكُونُ لَكَ أَنْ تَتَكَبَّرَ فِيهَا فَاخْرُجْ إِنَّكَ مِنَ الصَّاغِرِينَ

A grăit [Allah]: “Coboară de aici, ca să nu te mai arăţi semeţ aici! Deci ieşi afară şi tu vei fi dintre cei vrednici de dispreţ!”.
14

قَالَ أَنْظِرْنِي إِلَىٰ يَوْمِ يُبْعَثُونَ

A răspuns: "Dă-mi un răgaz până în Ziua când vor fi înviaţi [din morţi]!"
15

قَالَ إِنَّكَ مِنَ الْمُنْظَرِينَ

A grăit [Allah]: "Vei fi dintre aceia cărora li se va da păsuire!"
16

قَالَ فَبِمَا أَغْوَيْتَنِي لَأَقْعُدَنَّ لَهُمْ صِرَاطَكَ الْمُسْتَقِيمَ

A zis [Iblis]: "Pentru că m-ai ademenit, îi voi pândi pe ei pe drumul Tău cel drept
17

ثُمَّ لَآتِيَنَّهُمْ مِنْ بَيْنِ أَيْدِيهِمْ وَمِنْ خَلْفِهِمْ وَعَنْ أَيْمَانِهِمْ وَعَنْ شَمَائِلِهِمْ ۖ وَلَا تَجِدُ أَكْثَرَهُمْ شَاكِرِينَ

Şi îi voi împresura în valuri, din faţă şi din spatele lor, de la dreapta şi de la stânga lor, şi nu-i vei afla pe cei mai mulţi dintre ei mulţumitori”.
18

قَالَ اخْرُجْ مِنْهَا مَذْءُومًا مَدْحُورًا ۖ لَمَنْ تَبِعَكَ مِنْهُمْ لَأَمْلَأَنَّ جَهَنَّمَ مِنْكُمْ أَجْمَعِينَ

A grăit [Allah]: "Ieşi de aici, dispreţuit şi alungat! Cât despre aceia dintre ei care te vor urma, voi umple Gheena cu voi toţi!
19

وَيَا آدَمُ اسْكُنْ أَنْتَ وَزَوْجُكَ الْجَنَّةَ فَكُلَا مِنْ حَيْثُ شِئْتُمَا وَلَا تَقْرَبَا هَٰذِهِ الشَّجَرَةَ فَتَكُونَا مِنَ الظَّالِمِينَ

Iar tu, o, Adam! Sălăşluieşte tu împreună cu soaţa ta în Rai! Mâncaţi voi ori de unde voiţi, însă nu vă apropiaţi de acest pom, căci altfel veţi fi dintre cei nelegiuiţi!"
20

فَوَسْوَسَ لَهُمَا الشَّيْطَانُ لِيُبْدِيَ لَهُمَا مَا وُورِيَ عَنْهُمَا مِنْ سَوْآتِهِمَا وَقَالَ مَا نَهَاكُمَا رَبُّكُمَا عَنْ هَٰذِهِ الشَّجَرَةِ إِلَّا أَنْ تَكُونَا مَلَكَيْنِ أَوْ تَكُونَا مِنَ الْخَالِدِينَ

Dar Şeitan i-a ispitit, voind să le arate goliciunile care le fuseseră ascunse, zicând: “Domnul vostru nu v-a oprit de la acest pom decât pentru ca voi să nu deveniţi îngeri şi să nu fiţi nemuritori!”
21

وَقَاسَمَهُمَا إِنِّي لَكُمَا لَمِنَ النَّاصِحِينَ

Şi el s-a juruit lor: "Eu sunt pentru voi un bun sfătuitor!"
22

فَدَلَّاهُمَا بِغُرُورٍ ۚ فَلَمَّا ذَاقَا الشَّجَرَةَ بَدَتْ لَهُمَا سَوْآتُهُمَا وَطَفِقَا يَخْصِفَانِ عَلَيْهِمَا مِنْ وَرَقِ الْجَنَّةِ ۖ وَنَادَاهُمَا رَبُّهُمَا أَلَمْ أَنْهَكُمَا عَنْ تِلْكُمَا الشَّجَرَةِ وَأَقُلْ لَكُمَا إِنَّ الشَّيْطَانَ لَكُمَا عَدُوٌّ مُبِينٌ

Aşadar, el i-a înşelat prin amăgire. Şi când ei au gustat din acel pom, li s-au descoperit goliciunile lor şi au început să-şi pună peste ele frunze din Grădină. Şi Domnul lor i-a chemat [zicându-le]: "Oare nu v-am oprit Eu de la acest pom şi nu v-am spus Eu că Şeitan vă este vouă duşman mărturisit?"
23

قَالَا رَبَّنَا ظَلَمْنَا أَنْفُسَنَا وَإِنْ لَمْ تَغْفِرْ لَنَا وَتَرْحَمْنَا لَنَكُونَنَّ مِنَ الْخَاسِرِينَ

Şi au răspuns ei: "Doamne, am fost nedrepţi cu sufletele noastre şi dacă nu ne ierţi şi nu Te înduri de noi, vom fi printre cei pierduţi".
24

قَالَ اهْبِطُوا بَعْضُكُمْ لِبَعْضٍ عَدُوٌّ ۖ وَلَكُمْ فِي الْأَرْضِ مُسْتَقَرٌّ وَمَتَاعٌ إِلَىٰ حِينٍ

Le-a spus [Allah]: "Coborâţi! Vă veţi fi duşmani unul altuia şi pe pământ veţi avea sălaş şi plăcere până la un timp!"
25

قَالَ فِيهَا تَحْيَوْنَ وَفِيهَا تَمُوتُونَ وَمِنْهَا تُخْرَجُونَ

Apoi [a mai] grăit: "Pe el veţi trăi, pe el veţi muri şi din el veţi fi voi scoşi!".
26

يَا بَنِي آدَمَ قَدْ أَنْزَلْنَا عَلَيْكُمْ لِبَاسًا يُوَارِي سَوْآتِكُمْ وَرِيشًا ۖ وَلِبَاسُ التَّقْوَىٰ ذَٰلِكَ خَيْرٌ ۚ ذَٰلِكَ مِنْ آيَاتِ اللَّهِ لَعَلَّهُمْ يَذَّكَّرُونَ

O, fii ai lui Adam! Noi v-am dat vouă straie care să vă acopere goliciunile, ca şi podoabe. Dar veşmântul smereniei, acesta este cel mai bun! Acesta este [unul] dintre semnele lui Allah; poate că ei îşi vor aminti!
27

يَا بَنِي آدَمَ لَا يَفْتِنَنَّكُمُ الشَّيْطَانُ كَمَا أَخْرَجَ أَبَوَيْكُمْ مِنَ الْجَنَّةِ يَنْزِعُ عَنْهُمَا لِبَاسَهُمَا لِيُرِيَهُمَا سَوْآتِهِمَا ۗ إِنَّهُ يَرَاكُمْ هُوَ وَقَبِيلُهُ مِنْ حَيْثُ لَا تَرَوْنَهُمْ ۗ إِنَّا جَعَلْنَا الشَّيَاطِينَ أَوْلِيَاءَ لِلَّذِينَ لَا يُؤْمِنُونَ

O, fii ai lui Adam! Să nu vă amăgească Şeitan, aşa cum i-a scos pe părinţii voştri din Rai, dezbrăcându-i de veşmintele lor, ca să le arate goliciunile lor! El vă vede - el şi oştenii lui - în vreme ce voi nu-i vedeţi! Noi i-am pus pe şeitani aliaţi pentru aceia care nu cred,
28

وَإِذَا فَعَلُوا فَاحِشَةً قَالُوا وَجَدْنَا عَلَيْهَا آبَاءَنَا وَاللَّهُ أَمَرَنَا بِهَا ۗ قُلْ إِنَّ اللَّهَ لَا يَأْمُرُ بِالْفَحْشَاءِ ۖ أَتَقُولُونَ عَلَى اللَّهِ مَا لَا تَعْلَمُونَ

Iar atunci când aceştia săvârşesc o fărădelege, ei zic: "Noi am aflat-o la strămoşii noştri şi Allah ne-a poruncit-o!" Spune: "Allah nu porunceşte nelegiuirea! Spuneţi voi, punând pe seama lui Allah, ceea ce voi nu ştiţi?"
29

قُلْ أَمَرَ رَبِّي بِالْقِسْطِ ۖ وَأَقِيمُوا وُجُوهَكُمْ عِنْدَ كُلِّ مَسْجِدٍ وَادْعُوهُ مُخْلِصِينَ لَهُ الدِّينَ ۚ كَمَا بَدَأَكُمْ تَعُودُونَ

Spune: “Domnul meu a poruncit numai dreptatea! [Şi vă porunceşte vouă]: Întoarceţi-vă feţele voastre la toate locurile de Rugăciune şi invocaţi-L pe El cu credinţă adevărată în religia Lui! Precum v-a creat El, aşa vă veţi întoarce.
30

فَرِيقًا هَدَىٰ وَفَرِيقًا حَقَّ عَلَيْهِمُ الضَّلَالَةُ ۗ إِنَّهُمُ اتَّخَذُوا الشَّيَاطِينَ أَوْلِيَاءَ مِنْ دُونِ اللَّهِ وَيَحْسَبُونَ أَنَّهُمْ مُهْتَدُونَ

El a călăuzit o parte, în vreme ce o parte a meritat să o lase să rătăcească; căci ei şi i-au luat pe şeitani ca aliaţi, în locul lui Allah, şi au socotit că sunt bine călăuziţi.
31

يَا بَنِي آدَمَ خُذُوا زِينَتَكُمْ عِنْدَ كُلِّ مَسْجِدٍ وَكُلُوا وَاشْرَبُوا وَلَا تُسْرِفُوا ۚ إِنَّهُ لَا يُحِبُّ الْمُسْرِفِينَ

O, fii ai lui Adam! Luaţi-vă gătelile voastre la toate locurile de Rugăciune! Mâncaţi şi beţi, însă nu întreceţi măsura, fiindcă El nu-i iubeşte pe cei care întrec măsura!
32

قُلْ مَنْ حَرَّمَ زِينَةَ اللَّهِ الَّتِي أَخْرَجَ لِعِبَادِهِ وَالطَّيِّبَاتِ مِنَ الرِّزْقِ ۚ قُلْ هِيَ لِلَّذِينَ آمَنُوا فِي الْحَيَاةِ الدُّنْيَا خَالِصَةً يَوْمَ الْقِيَامَةِ ۗ كَذَٰلِكَ نُفَصِّلُ الْآيَاتِ لِقَوْمٍ يَعْلَمُونَ

Spune: "Cine a oprit podoaba orânduită de Allah, pe care El a făcut-o pentru robii Săi şi bunătăţile cele trebuincioase pentru vieţuire?" Spune: "Ele sunt pentru aceia care cred, în viaţa lumească, şi numai pentru ei în Ziua Învierii. Astfel facem Noi versetele Noastre limpezi pentru nişte oameni care ştiu".
33

قُلْ إِنَّمَا حَرَّمَ رَبِّيَ الْفَوَاحِشَ مَا ظَهَرَ مِنْهَا وَمَا بَطَنَ وَالْإِثْمَ وَالْبَغْيَ بِغَيْرِ الْحَقِّ وَأَنْ تُشْرِكُوا بِاللَّهِ مَا لَمْ يُنَزِّلْ بِهِ سُلْطَانًا وَأَنْ تَقُولُوا عَلَى اللَّهِ مَا لَا تَعْلَمُونَ

Spune: “Domnul meu a oprit nelegiuirile - atât pe cele văzute cât şi pe cele nevăzute - precum şi păcatul, nedreptăţirea [altora] sau să-i faceţi lui Allah asociaţi, de vreme ce El nu a trimis o astfel de poruncă, sau să spuneţi despre Allah ceea ce nu ştiţi.
34

وَلِكُلِّ أُمَّةٍ أَجَلٌ ۖ فَإِذَا جَاءَ أَجَلُهُمْ لَا يَسْتَأْخِرُونَ سَاعَةً ۖ وَلَا يَسْتَقْدِمُونَ

Pentru fiecare comunitate este un soroc. Când soseşte sorocul lor, ele nu pot nici să-l întârzie cu un ceas şi nici nu-l pot grăbi.
35

يَا بَنِي آدَمَ إِمَّا يَأْتِيَنَّكُمْ رُسُلٌ مِنْكُمْ يَقُصُّونَ عَلَيْكُمْ آيَاتِي ۙ فَمَنِ اتَّقَىٰ وَأَصْلَحَ فَلَا خَوْفٌ عَلَيْهِمْ وَلَا هُمْ يَحْزَنُونَ

O, fii ai lui Adam! De vă vor veni trimişi [aleşi] chiar dintre voi şi vă vor tâlcui semnele Mele, atunci aceia care sunt cu frică şi fac bine nu au a se teme pentru ei şi nici nu vor fi ei mâhniţi.
36

وَالَّذِينَ كَذَّبُوا بِآيَاتِنَا وَاسْتَكْبَرُوا عَنْهَا أُولَٰئِكَ أَصْحَابُ النَّارِ ۖ هُمْ فِيهَا خَالِدُونَ

Însă aceia care iau semnele Noastre drept mincinoase şi se întorc semeţi de la ele, aceia vor fi oaspeţi ai Focului şi ei veşnic vor rămâne în el.
37

فَمَنْ أَظْلَمُ مِمَّنِ افْتَرَىٰ عَلَى اللَّهِ كَذِبًا أَوْ كَذَّبَ بِآيَاتِهِ ۚ أُولَٰئِكَ يَنَالُهُمْ نَصِيبُهُمْ مِنَ الْكِتَابِ ۖ حَتَّىٰ إِذَا جَاءَتْهُمْ رُسُلُنَا يَتَوَفَّوْنَهُمْ قَالُوا أَيْنَ مَا كُنْتُمْ تَدْعُونَ مِنْ دُونِ اللَّهِ ۖ قَالُوا ضَلُّوا عَنَّا وَشَهِدُوا عَلَىٰ أَنْفُسِهِمْ أَنَّهُمْ كَانُوا كَافِرِينَ

Şi cine este mai nelegiuit decât acela care născoceşte minciuni, punându-le pe seama lui Allah, sau ia semnele Lui drept minciuni? Aceştia vor avea partea lor, care le-a fost prescrisă, până ce vor veni la ei trimişii Noştri pentru a le lua sufletele. Vor zice ei: "Unde este ceea ce voi aţi chemat în afara lui Allah?" Şi vor răspunde ei: "Ei ne-au părăsit pe noi!" Şi ei mărturisesc astfel împotriva sufletelor lor că ei sunt necredincioşi.
38

قَالَ ادْخُلُوا فِي أُمَمٍ قَدْ خَلَتْ مِنْ قَبْلِكُمْ مِنَ الْجِنِّ وَالْإِنْسِ فِي النَّارِ ۖ كُلَّمَا دَخَلَتْ أُمَّةٌ لَعَنَتْ أُخْتَهَا ۖ حَتَّىٰ إِذَا ادَّارَكُوا فِيهَا جَمِيعًا قَالَتْ أُخْرَاهُمْ لِأُولَاهُمْ رَبَّنَا هَٰؤُلَاءِ أَضَلُّونَا فَآتِهِمْ عَذَابًا ضِعْفًا مِنَ النَّارِ ۖ قَالَ لِكُلٍّ ضِعْفٌ وَلَٰكِنْ لَا تَعْلَمُونَ

El [Allah] va grăi: “Intraţi în Foc printre djinnii şi oamenii din comunităţile care au fost mai înainte de voi!”. Şi de fiecare dată când va intra o comunitate, o va blestema pe sora ei. Apoi, când toate vor ajunge acolo, ultima dintre ele va zice despre prima: “Doamne, aceştia ne-au dus pe noi în rătăcire, deci dă-le lor chinul înmulţit în Foc!”. El va zice atunci: “Pentru fiecare va fi îndoită, însă voi nu ştiţi!”
39

وَقَالَتْ أُولَاهُمْ لِأُخْرَاهُمْ فَمَا كَانَ لَكُمْ عَلَيْنَا مِنْ فَضْلٍ فَذُوقُوا الْعَذَابَ بِمَا كُنْتُمْ تَكْسِبُونَ

Atunci cea dintâi va zice celei de pe urmă: “Dar voi nu aveţi nici un merit în plus faţă de noi! Aşadar, gustaţi chinul pentru ceea ce v-aţi agonisit!”.
40

إِنَّ الَّذِينَ كَذَّبُوا بِآيَاتِنَا وَاسْتَكْبَرُوا عَنْهَا لَا تُفَتَّحُ لَهُمْ أَبْوَابُ السَّمَاءِ وَلَا يَدْخُلُونَ الْجَنَّةَ حَتَّىٰ يَلِجَ الْجَمَلُ فِي سَمِّ الْخِيَاطِ ۚ وَكَذَٰلِكَ نَجْزِي الْمُجْرِمِينَ

Pentru aceia care iau semnele noastre drept mincinoase şi se întorc de la ele cu semeţie, porţile cerului nu li se vor deschide lor şi nu vor intra ei în Rai decât atunci când va intra cămila prin urechile acului. Astfel îi răsplătim Noi pe marii păcătoşi!

Nobilul Coran în limba română