Surat Al-Ahqaf - سورة الأحْقاف versetele 1 - 35

بِسْمِ اللَّهِ الرَّحْمَٰنِ الرَّحِيمِ În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător
1

حم

Ha’, Mim.
2

تَنْزِيلُ الْكِتَابِ مِنَ اللَّهِ الْعَزِيزِ الْحَكِيمِ

Revelarea Cărţii este de la Allah Cel Puternic [şi] Înţelept [Al-’Aziz, Al-Hakim].
3

مَا خَلَقْنَا السَّمَاوَاتِ وَالْأَرْضَ وَمَا بَيْنَهُمَا إِلَّا بِالْحَقِّ وَأَجَلٍ مُسَمًّى ۚ وَالَّذِينَ كَفَرُوا عَمَّا أُنْذِرُوا مُعْرِضُونَ

Noi nu am creat cerurile şi pământul şi cele care se află între ele decât întru adevăr şi [pentru] un termen hotărât. Însă aceia care nu cred se întorc de la cele despre care au fost preveniţi.
4

قُلْ أَرَأَيْتُمْ مَا تَدْعُونَ مِنْ دُونِ اللَّهِ أَرُونِي مَاذَا خَلَقُوا مِنَ الْأَرْضِ أَمْ لَهُمْ شِرْكٌ فِي السَّمَاوَاتِ ۖ ائْتُونِي بِكِتَابٍ مِنْ قَبْلِ هَٰذَا أَوْ أَثَارَةٍ مِنْ عِلْمٍ إِنْ كُنْتُمْ صَادِقِينَ

Spune: “Ce credeţi voi despre acelea pe care le chemaţi în locul lui Allah? Arătaţi-mi ce au creat ei pe pământ! Sau au ei vreo parte [alături de Allah] la ceruri? Aduceţi-mi mie o carte de dinaintea acesteia sau vreo urmă de ştiinţă, dacă voi grăiţi adevăr!”
5

وَمَنْ أَضَلُّ مِمَّنْ يَدْعُو مِنْ دُونِ اللَّهِ مَنْ لَا يَسْتَجِيبُ لَهُ إِلَىٰ يَوْمِ الْقِيَامَةِ وَهُمْ عَنْ دُعَائِهِمْ غَافِلُونَ

Şi cine este mai rătăcit decât acela care invocă în locul lui Allah pe cineva care nu-i va răspunde lui până în Ziua Învierii, căci ei nu bagă în seamă chemarea acestora!
6

وَإِذَا حُشِرَ النَّاسُ كَانُوا لَهُمْ أَعْدَاءً وَكَانُوا بِعِبَادَتِهِمْ كَافِرِينَ

Iar când oamenii vor fi adunaţi [pentru judecată], ei le vor fi duşmani şi vor tăgădui adoraţia lor.
7

وَإِذَا تُتْلَىٰ عَلَيْهِمْ آيَاتُنَا بَيِّنَاتٍ قَالَ الَّذِينَ كَفَرُوا لِلْحَقِّ لَمَّا جَاءَهُمْ هَٰذَا سِحْرٌ مُبِينٌ

Şi când li se recită lor versetele Noastre cele limpezi, zic aceia care nu cred despre Adevăr, când vine la ei: “Aceasta este vrăjitorie limpede!”
8

أَمْ يَقُولُونَ افْتَرَاهُ ۖ قُلْ إِنِ افْتَرَيْتُهُ فَلَا تَمْلِكُونَ لِي مِنَ اللَّهِ شَيْئًا ۖ هُوَ أَعْلَمُ بِمَا تُفِيضُونَ فِيهِ ۖ كَفَىٰ بِهِ شَهِيدًا بَيْنِي وَبَيْنَكُمْ ۖ وَهُوَ الْغَفُورُ الرَّحِيمُ

Sau zic ei: “El l-a plăsmuit!” Spune: “Dacă l-am plăsmuit, atunci voi nu aveţi nici o putere pentru mine împotriva [pedepsei] lui Allah! Însă El ştie prea bine ceea ce vorbiţi voi împotriva lui. El este de ajuns ca Martor între mine şi între voi. Şi El este Iertător, Îndurător [Al-Ghafur, Ar-Rahim]!”
9

قُلْ مَا كُنْتُ بِدْعًا مِنَ الرُّسُلِ وَمَا أَدْرِي مَا يُفْعَلُ بِي وَلَا بِكُمْ ۖ إِنْ أَتَّبِعُ إِلَّا مَا يُوحَىٰ إِلَيَّ وَمَا أَنَا إِلَّا نَذِيرٌ مُبِينٌ

Spune: “Eu nu sunt nou între trimişi şi nu ştiu ce se va face cu mine şi nici cu voi. Eu nu urmez decât ceea ce îmi este revelat şi nu sunt decât un prevenitor limpede!”
10

قُلْ أَرَأَيْتُمْ إِنْ كَانَ مِنْ عِنْدِ اللَّهِ وَكَفَرْتُمْ بِهِ وَشَهِدَ شَاهِدٌ مِنْ بَنِي إِسْرَائِيلَ عَلَىٰ مِثْلِهِ فَآمَنَ وَاسْتَكْبَرْتُمْ ۖ إِنَّ اللَّهَ لَا يَهْدِي الْقَوْمَ الظَّالِمِينَ

Spune: “Ce ziceţi voi, dacă [se adevereşte că el] este de la Allah şi voi îl tăgăduiţi, în vreme ce un martor dintre fiii lui Israel face mărturie că este deopotrivă cu ea [cu Tora] şi el crede, în vreme ce voi vă arătaţi îngâmfaţi? Allah nu călăuzeşte neamul de nelegiuiţi!”
11

وَقَالَ الَّذِينَ كَفَرُوا لِلَّذِينَ آمَنُوا لَوْ كَانَ خَيْرًا مَا سَبَقُونَا إِلَيْهِ ۚ وَإِذْ لَمْ يَهْتَدُوا بِهِ فَسَيَقُولُونَ هَٰذَا إِفْكٌ قَدِيمٌ

Şi cei care nu cred spun către cei care cred: “De ar fi fost el bun, nu ne-ar fi luat-o ei înainte cu aceasta!” Şi cum nu se vor lăsa călăuziţi de el, vor zice ei: “Aceasta este o minciună veche!”
12

وَمِنْ قَبْلِهِ كِتَابُ مُوسَىٰ إِمَامًا وَرَحْمَةً ۚ وَهَٰذَا كِتَابٌ مُصَدِّقٌ لِسَانًا عَرَبِيًّا لِيُنْذِرَ الَّذِينَ ظَلَمُوا وَبُشْرَىٰ لِلْمُحْسِنِينَ

Însă mai înainte de el a fost Cartea lui Moise, ca îndreptar şi ca îndurare, iar aceasta este o Carte care întăreşte, în limba arabă, pentru a-i preveni pe aceia care au fost nedrepţi şi ca bunăvestire pentru făcătorii de bine.
13

إِنَّ الَّذِينَ قَالُوا رَبُّنَا اللَّهُ ثُمَّ اسْتَقَامُوا فَلَا خَوْفٌ عَلَيْهِمْ وَلَا هُمْ يَحْزَنُونَ

Aceia care spun “Domnul nostru este Allah!” şi urmează calea cea dreaptă nu au a se teme şi nici nu vor fi ei mâhniţi.
14

أُولَٰئِكَ أَصْحَابُ الْجَنَّةِ خَالِدِينَ فِيهَا جَزَاءً بِمَا كَانُوا يَعْمَلُونَ

Aceia vor fi oaspeţii Raiului, veşnic sălăşluitori în el, ca răsplată pentru ceea ce au săvârşit.
15

وَوَصَّيْنَا الْإِنْسَانَ بِوَالِدَيْهِ إِحْسَانًا ۖ حَمَلَتْهُ أُمُّهُ كُرْهًا وَوَضَعَتْهُ كُرْهًا ۖ وَحَمْلُهُ وَفِصَالُهُ ثَلَاثُونَ شَهْرًا ۚ حَتَّىٰ إِذَا بَلَغَ أَشُدَّهُ وَبَلَغَ أَرْبَعِينَ سَنَةً قَالَ رَبِّ أَوْزِعْنِي أَنْ أَشْكُرَ نِعْمَتَكَ الَّتِي أَنْعَمْتَ عَلَيَّ وَعَلَىٰ وَالِدَيَّ وَأَنْ أَعْمَلَ صَالِحًا تَرْضَاهُ وَأَصْلِحْ لِي فِي ذُرِّيَّتِي ۖ إِنِّي تُبْتُ إِلَيْكَ وَإِنِّي مِنَ الْمُسْلِمِينَ

Noi i-am poruncit omului să le arate bunătate părinţilor săi. Mama sa l-a purtat cu dureri şi l-a născut cu dureri. Purtarea lui şi [până la] înţărcarea lui sunt treizeci de luni. Iar când ajunge în plină putere şi împlineşte patruzeci de ani, zice el: “Doamne, ajută-mă pe mine ca să-Ţi aduc mulţumire pentru binefacerea Ta, cu care Te-ai îndurat de mine şi de părinţii mei, şi să împlinesc o faptă bună care să- Ţi placă! Şi fă ca urmaşii mei să fie oameni buni [evlavioşi]! Eu mă întorc la Tine, căindu-mă, şi eu sunt dintre cei supuşi!”
16

أُولَٰئِكَ الَّذِينَ نَتَقَبَّلُ عَنْهُمْ أَحْسَنَ مَا عَمِلُوا وَنَتَجَاوَزُ عَنْ سَيِّئَاتِهِمْ فِي أَصْحَابِ الْجَنَّةِ ۖ وَعْدَ الصِّدْقِ الَّذِي كَانُوا يُوعَدُونَ

Aceştia sunt aceia de la care primim [faptele lor] cele bune pe care le-au împlinit şi peste ale căror fapte rele Noi trecem. [Ei vor fi] dintre oaspeţii Raiului: o făgăduinţă adevărată ce le-a fost făcută lor.
17

وَالَّذِي قَالَ لِوَالِدَيْهِ أُفٍّ لَكُمَا أَتَعِدَانِنِي أَنْ أُخْرَجَ وَقَدْ خَلَتِ الْقُرُونُ مِنْ قَبْلِي وَهُمَا يَسْتَغِيثَانِ اللَّهَ وَيْلَكَ آمِنْ إِنَّ وَعْدَ اللَّهِ حَقٌّ فَيَقُولُ مَا هَٰذَا إِلَّا أَسَاطِيرُ الْأَوَّلِينَ

Dar [este şi] acela care zice către părinţii săi: “Uff şi voi! Îmi făgăduiţi că voi fi scos [din mormânt la viaţă], după ce au trecut [atâtea] neamuri înainte de mine!" Iar ei cer ajutor de la Allah, [zicând]: “Vai ţie! Fii cu credinţă! Făgăduinţa lui Allah este ade- vărată!” Dar el răspunde: “Acestea nu sunt decât poveşti ale celor de demult!”
18

أُولَٰئِكَ الَّذِينَ حَقَّ عَلَيْهِمُ الْقَوْلُ فِي أُمَمٍ قَدْ خَلَتْ مِنْ قَبْلِهِمْ مِنَ الْجِنِّ وَالْإِنْسِ ۖ إِنَّهُمْ كَانُوا خَاسِرِينَ

Aceştia sunt aceia cărora li s-a cuvenit cuvântul [prescris] dintre neamurile de djinni şi de oameni care au trecut mai înainte de ei că ei vor fi pierduţi!
19

وَلِكُلٍّ دَرَجَاتٌ مِمَّا عَمِلُوا ۖ وَلِيُوَفِّيَهُمْ أَعْمَالَهُمْ وَهُمْ لَا يُظْلَمُونَ

Şi pentru fiecare sunt trepte, după cele pe care le-au săvârşit, pentru ca [Allah] să-i răsplătească pe ei după faptele lor; şi ei nu vor fi nedreptăţiţi.
20

وَيَوْمَ يُعْرَضُ الَّذِينَ كَفَرُوا عَلَى النَّارِ أَذْهَبْتُمْ طَيِّبَاتِكُمْ فِي حَيَاتِكُمُ الدُّنْيَا وَاسْتَمْتَعْتُمْ بِهَا فَالْيَوْمَ تُجْزَوْنَ عَذَابَ الْهُونِ بِمَا كُنْتُمْ تَسْتَكْبِرُونَ فِي الْأَرْضِ بِغَيْرِ الْحَقِّ وَبِمَا كُنْتُمْ تَفْسُقُونَ

Şi în Ziua când aceia care nu au crezut vor fi daţi Focului, [li se va zice lor]: “Voi aţi risipit lucrurile voastre bune în viaţa cea pământească şi v-aţi bucurat pe deplin de ele! Astăzi voi veţi fi răsplătiţi cu chinul umilinţei, pentru că v-aţi semeţit pe pământ, fără drept, şi pentru că aţi fost nelegiuiţi!”
21

وَاذْكُرْ أَخَا عَادٍ إِذْ أَنْذَرَ قَوْمَهُ بِالْأَحْقَافِ وَقَدْ خَلَتِ النُّذُرُ مِنْ بَيْنِ يَدَيْهِ وَمِنْ خَلْفِهِ أَلَّا تَعْبُدُوا إِلَّا اللَّهَ إِنِّي أَخَافُ عَلَيْكُمْ عَذَابَ يَوْمٍ عَظِيمٍ

Adu-ţi aminte de fratele lui ’Ad, când a prevenit el pe neamul său din Al-’Ahqaf - şi au trecut prevenitori şi mai înainte de el şi după el - [zicând]: “Adoraţi-L voi numai pe Allah! Eu mă tem pentru voi de chinul unei zile mari!”
22

قَالُوا أَجِئْتَنَا لِتَأْفِكَنَا عَنْ آلِهَتِنَا فَأْتِنَا بِمَا تَعِدُنَا إِنْ كُنْتَ مِنَ الصَّادِقِينَ

Au zis ei: “Ai venit la noi ca să ne depărtezi de la zeii noştri? Adu-ne nouă cele cu care ne ameninţi, dacă eşti tu dintre aceia care grăiesc adevăr!”
23

قَالَ إِنَّمَا الْعِلْمُ عِنْدَ اللَّهِ وَأُبَلِّغُكُمْ مَا أُرْسِلْتُ بِهِ وَلَٰكِنِّي أَرَاكُمْ قَوْمًا تَجْهَلُونَ

Le-a zis: “Dar ştiinţa se află numai la Allah. Eu vă vestesc cele cu care am fost trimis, însă văd că voi sunteţi un neam de oameni neştiutori”.
24

فَلَمَّا رَأَوْهُ عَارِضًا مُسْتَقْبِلَ أَوْدِيَتِهِمْ قَالُوا هَٰذَا عَارِضٌ مُمْطِرُنَا ۚ بَلْ هُوَ مَا اسْتَعْجَلْتُمْ بِهِ ۖ رِيحٌ فِيهَا عَذَابٌ أَلِيمٌ

Şi când au văzut un nor, venind către văile lor, au zis ei: “Acesta este un nor care ne va da ploaie!” “Ba nu! El este ceea ce aţi cerut voi să vină mai degrabă: un vânt în care se află osândă dureroasă,
25

تُدَمِّرُ كُلَّ شَيْءٍ بِأَمْرِ رَبِّهَا فَأَصْبَحُوا لَا يُرَىٰ إِلَّا مَسَاكِنُهُمْ ۚ كَذَٰلِكَ نَجْزِي الْقَوْمَ الْمُجْرِمِينَ

Care nimiceşte totul, la porunca Domnului său!“ Şi în dimineaţa [următoare] nu s-au mai văzut decât sălaşurile lor. Astfel am răsplătit Noi neamul de nelegiuiţi.
26

وَلَقَدْ مَكَّنَّاهُمْ فِيمَا إِنْ مَكَّنَّاكُمْ فِيهِ وَجَعَلْنَا لَهُمْ سَمْعًا وَأَبْصَارًا وَأَفْئِدَةً فَمَا أَغْنَىٰ عَنْهُمْ سَمْعُهُمْ وَلَا أَبْصَارُهُمْ وَلَا أَفْئِدَتُهُمْ مِنْ شَيْءٍ إِذْ كَانُوا يَجْحَدُونَ بِآيَاتِ اللَّهِ وَحَاقَ بِهِمْ مَا كَانُوا بِهِ يَسْتَهْزِئُونَ

Şi i-am întărit Noi pe ei cu ceea ce nu v-am întărit pe voi. Şi i-am dăruit pe ei cu urechi, cu ochi şi cu inimi, dar nu le-au fost lor de nici un folos nici urechile lor, nici ochii lor, nici inimile lor, fiindcă ei au tăgăduit semnele lui Allah şi i-a împresurat pe ei cea pe care au luat-o în râs.
27

وَلَقَدْ أَهْلَكْنَا مَا حَوْلَكُمْ مِنَ الْقُرَىٰ وَصَرَّفْنَا الْآيَاتِ لَعَلَّهُمْ يَرْجِعُونَ

Noi am nimicit cetăţile din jurul vostru şi am tâlcuit semnele în fel şi chip, în nădejdea că ei se vor întoarce.
28

فَلَوْلَا نَصَرَهُمُ الَّذِينَ اتَّخَذُوا مِنْ دُونِ اللَّهِ قُرْبَانًا آلِهَةً ۖ بَلْ ضَلُّوا عَنْهُمْ ۚ وَذَٰلِكَ إِفْكُهُمْ وَمَا كَانُوا يَفْتَرُونَ

De ce nu i-au ajutat pe ei aceia pe care i-au luat ei, în locul lui Allah, ca zei ca să-i apropie. Însă ei i-au părăsit şi aceasta a fost doar o minciună a lor şi ceea ce ei au plăsmuit.
29

وَإِذْ صَرَفْنَا إِلَيْكَ نَفَرًا مِنَ الْجِنِّ يَسْتَمِعُونَ الْقُرْآنَ فَلَمَّا حَضَرُوهُ قَالُوا أَنْصِتُوا ۖ فَلَمَّا قُضِيَ وَلَّوْا إِلَىٰ قَوْمِهِمْ مُنْذِرِينَ

Şi [adu-ţi aminte] când am abătut Noi către tine o ceată de djinni ca să asculte Coranul. Şi când s-au adunat ei, au zis: "Ascultaţi cu luare-aminte!". Iar când s-a terminat, s-au întors la neamul lor ca îndemnători şi prevenitori.
30

قَالُوا يَا قَوْمَنَا إِنَّا سَمِعْنَا كِتَابًا أُنْزِلَ مِنْ بَعْدِ مُوسَىٰ مُصَدِّقًا لِمَا بَيْنَ يَدَيْهِ يَهْدِي إِلَى الْحَقِّ وَإِلَىٰ طَرِيقٍ مُسْتَقِيمٍ

Şi au zis ei: “O, neam al nostru! Noi am auzit o Carte, care a fost trimisă după Moise, întărind ceea ce a fost înainte de ea. Ea călăuzeşte către Adevăr şi către o cale dreaptă.
31

يَا قَوْمَنَا أَجِيبُوا دَاعِيَ اللَّهِ وَآمِنُوا بِهِ يَغْفِرْ لَكُمْ مِنْ ذُنُوبِكُمْ وَيُجِرْكُمْ مِنْ عَذَابٍ أَلِيمٍ

O, neam al nostru! Răspundeţi celui care cheamă la Allah şi credeţi în El, căci El vă va ierta din păcatele voastre şi vă va apăra pe voi de o osândă dureroasă!”
32

وَمَنْ لَا يُجِبْ دَاعِيَ اللَّهِ فَلَيْسَ بِمُعْجِزٍ فِي الْأَرْضِ وَلَيْسَ لَهُ مِنْ دُونِهِ أَوْلِيَاءُ ۚ أُولَٰئِكَ فِي ضَلَالٍ مُبِينٍ

Acela care nu va răspunde celui care cheamă la Allah nu va scăpa de puterea [lui Allah] pe pământ şi nu va avea ocrotitori în locul Lui. Aceia se află în rătăcire învederată.
33

أَوَلَمْ يَرَوْا أَنَّ اللَّهَ الَّذِي خَلَقَ السَّمَاوَاتِ وَالْأَرْضَ وَلَمْ يَعْيَ بِخَلْقِهِنَّ بِقَادِرٍ عَلَىٰ أَنْ يُحْيِيَ الْمَوْتَىٰ ۚ بَلَىٰ إِنَّهُ عَلَىٰ كُلِّ شَيْءٍ قَدِيرٌ

Oare nu văd ei că Allah care a creat cerurile şi pământul şi nu a fost neputincios la facerea lor este în stare să-i aducă la viaţă pe morţi? Ba da, El este cu putere peste toate!
34

وَيَوْمَ يُعْرَضُ الَّذِينَ كَفَرُوا عَلَى النَّارِ أَلَيْسَ هَٰذَا بِالْحَقِّ ۖ قَالُوا بَلَىٰ وَرَبِّنَا ۚ قَالَ فَذُوقُوا الْعَذَابَ بِمَا كُنْتُمْ تَكْفُرُونَ

Şi în Ziua când vor fi aduşi la Foc aceia care nu au crezut, [li se va zice lor]: “Oare nu este acesta adevărul?” Vor zice ei: “Ba da, pe Domnul nostru!” Va zice: “Gustaţi chinul pentru ceea ce aţi tăgăduit!”
35

فَاصْبِرْ كَمَا صَبَرَ أُولُو الْعَزْمِ مِنَ الرُّسُلِ وَلَا تَسْتَعْجِلْ لَهُمْ ۚ كَأَنَّهُمْ يَوْمَ يَرَوْنَ مَا يُوعَدُونَ لَمْ يَلْبَثُوا إِلَّا سَاعَةً مِنْ نَهَارٍ ۚ بَلَاغٌ ۚ فَهَلْ يُهْلَكُ إِلَّا الْقَوْمُ الْفَاسِقُونَ

Deci rabdă, aşa cum au răbdat cei statornici dintre trimişi şi nu cere să vină degrabă asupra lor! Şi în Ziua când vor vedea ce li se promite, atunci li se va părea că nu au rămas [pe pământ] decât un ceas dintr-o zi. Iată o vestire! Şi oare cine să fie nimiciţi, afară de neamul de nelegiuiţi?

Nobilul Coran în limba română