At-Tawwab التَّوَّابْ
În afară de aceia care s-au căit, au îndreptat [ceea ce au stricat mai înainte] și au dezvăluit [adevărul]. Pe aceia îi voi ierta, căci Eu sunt Iertător, Îndurător [At-Tawwab, Ar-Rahim]. (2:160)
"At-Tawwab" este un Atribut al cărui cuvânt rădăcină este tawbah, căință, ceea ce înseamnă: întoarcerea la Allah. Înseamnă că El acceptă căința slujitorilor Săi, adică El reia să-și dea harul asupra lor, permițându-le să se căiască, făcându-le ușor să facă acest lucru. At-Tawwab, atunci, acceptă căința. El spune în Coranul Sfânt,
"... Apoi a primit căința lor, pentru ca ei să se poată întoarce [la El], căci Allah este Primitor al căinței [și] Îndurător [At-Tawwab, Ar-Rahim]" (Coran 9:118).
Prin urmare, se știe că dacă Allah nu acceptă căința unuia dintre slujitorii Săi, acesta nu este considerat că s-a căit, căci inițierea căinței în toată realitatea este de la Allah care îl încheie cu acceptarea Sa.
At-Tawwab facilitează căința pentru slujitorii Săi, din nou și din nou, prin semnele pe care le manifestă pentru ei și prin avertismentul prin care îi avertizează; atunci când se cunosc cu pedeapsa păcatelor lor, ei se înspăimîntă și se întorc la căință, iar favoarea lui Allah se întoarce la ei când acceptă căința lor.
At-Tawwab acceptă căința slujitorilor Săi și iartă păcatele lor. El acceptă căința celui care nu-L ascultă, apoi se întoarce să-L asculte. Și dacă el face un păcat atunci se întoarce la El, El îl primește înapoi. El iartă pe cel care alunecă de pe calea cea dreaptă, apoi Îi cere scuze și trece cu vederea păcatul. Atât timp cât slujitorul lui Allah caută tawbah, Domnul rămâne Iertător.
Lumina inspirată de acest atribut este aceea că cel care acceptă scuzele criminalilor, precum și prietenilor și rudelor din nou și din nou, derivă comportamentul din acest atribut. Pentru ca noi să putem modela comportamentul nostru după el, trebuie să ne căim și să căutăm acceptarea Lui a căinței noastre; ar trebui să mergem la El în orice împrejurare. De asemenea, repetarea căinței pregătește un slujitor al lui Allah pentru dragostea lui Allah pentru el, ceea ce este cea mai mare onoare și statut, căci căința este admiterea deficienței și neajunsului, și starea cea mai umilă la pragul celor mai cunoscuți.
Din acest motiv, Trimisul lui Allah ﷺ obișnuia să se căiască destul de des pentru a ne arăta calea spre fericire. Este, de asemenea, unul dintre modurile bune ale unui credincios care repetă acest atribut destul de des pentru a ierta pe aceia care îl înșeală, pentru a fi binevoitor cu cei care îl manipulează și pentru a accepta scuzele altora.