Al-Muntaqim الْمُنْتَقِمْ
"Și să nu socotești că Allah nu-și ține făgăduința făcută trimișilor Săi! Allah este Puternic [Al-’Aziz] cu Răzbunare" (Coran, 14:47).
Al-Muntaqim, Răzbunătorul, împarte spinii celor care se abat de la calea Lui, care sporește pedeapsa celor care asupresc, după ce i-a avertizat și i-a avertizat în repetate rânduri și după ce le-a permis să se schimbe, dându-le un răgaz. Aceasta implică o pedeapsă mult mai severă decât una imediată.
Cuvântul "Al-Muntaqim" derivă din substantivul intiqam, răzbunând sau căutând răzbunare împotriva cuiva. O penalizare nu este numită ca atare decât dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
- Clemența atinge limita de indignare extremă. Allah a spus:
"Dar într-o Zi vom lovi cu asprimea cea mai mare și atunci Noi Ne vom răzbuna." (Coran, 44:16).
- O pedeapsă este efectuată după o perioadă de repaus. Glorificatul și Înălțatul a spus:
"... dar pe cel care se va întoarce [la greșeală] Allah îl va pedepsi cu asprime, căci Allah este Puternic [‘Aziz] și deținător al puterii de a pedepsi." (Coran, 5:95).
- O astfel de pedeapsă trebuie să necesite un fel de sentiment de satisfacție dăunătoare atunci când văd că cineva este rănit, ceva ce nu se întâmplă niciodată în cazul Creatorului, dar se întâmplă în cazul oamenilor vicioși și răutăcioși. Intiqamul, răzbunarea unui slujitor al lui Allah este ținut lăudabil numai dacă este cauzat de dușmanii Lui (aceia care Îl resping sau nu cred în El). Cei mai răi dintre toți dușmanii omenirii sunt propriii lor insinuatori, naf, care se află în interiorul fiecăruia dintre noi. Nu există nici o îndoială că trebuie să se răzbune pe astfel de naf.
Discuția despre "răzbunare" apare în Sfântul Qur'an: în Surat al-Ma'ida citim:
"O, voi cei care credeți! Nu ucideți vânatul când sunteți în stare de sacralizare [ihram]! Iar acela care omoară într-adins este pedepsit să dea din vite atâta cât a omorât, după ce vor judeca fapta lui doi [bărbați] drepți dintre voi, ca jertfă menită să ajungă [săracilor] la Al-Ka’aba, sau să ispășească, hrănind câțiva sărmani, sau în loc de aceasta să postească, pentru ca să guste urmările faptei sale. Allah iartă ceea ce a trecut, dar pe cel care se va întoarce [la greșeală] Allah îl va pedepsi cu asprime, căci Allah este Puternic [‘Aziz] și deținător al puterii de a pedepsi." (Coran, 5:95).
"Noi" în fraza "Am provocat răzbunare" înseamnă, desigur, ca o referire la Allah Atotputernic. De asemenea, se întâmplă și în alte locuri din textul Sfântului Coran, cum ar fi:
Deci ne-am răzbunat pe ei și i-am înecat în mare ... (7:136)
Și Noi ne-am răzbunat pe ei. Și amândouă [cetățile] sunt pe un drum cunoscut. (15:79)
... Și Ne-am răzbunat Noi pe cei care au fost nelegiuiți și a fost o datorie pentru Noi ajutarea dreptcredincioșilor. (30:47)
Și Noi Ne-am răzbunat pe ei și privește care a fost sfârșitul acelora care au tăgăduit! (43:25)
Și când Ne-au supărat pe Noi, Ne-am răzbunat Noi pe ei. (43:55)
El ți-a pogorât Cartea cu Adevărul [Coranul], întărindu-le pe cele de dinaintea ei. El a pogorât Tora și Evanghelia, Mai înainte, drept călăuză pentru oameni și a pogorât Îndreptarul [Al-Furqan]. Cei care nu cred în semnele lui Allah vor avea parte de chin aspru. Allah este Atotputernic [’Aziz] [și] Dătător de pedeapsă! (3:3-4)
căci Allah este Puternic [‘Aziz] și deținător al puterii de a pedepsi. (5:95)
Și să nu socotești că Allah nu-și ține făgăduința făcută trimișilor Săi! Allah este Puternic [Al-’Aziz] cu Răzbunare (14:47)
Iar pe acela pe care îl călăuzește Allah nu va avea cine să-l ducă în rătăcire. Oare nu este Allah Puternic [’Aziz] și Dătător de răzbunare? (39:37)
Și cine este mai nelegiuit decât acela căruia i se pomenesc versetele Domnului său, iar el se întoarce apoi de la ele? Noi suntem pedepsitori față de cei nelegiuiți! (32:22)
Fie că Noi te vom lua pe tine și Ne vom răzbuna pe ei. (43:41)
Dar într-o Zi vom lovi cu asprimea cea mai mare și atunci Noi Ne vom răzbuna. (44:16)
Al-Muntaqim își intensifică pedeapsa împotriva opresorilor, făcând criminalii să fie supuși retribuției Sale. El trimite Mesagerii Săi sprijiniți de semnele și minunile Sale pentru a avertiza oamenii; astfel încât, dacă avertismentul nu este în folosul uneia dintre ele, atunci cu siguranță El va aplica pedeapsa și răzbunarea Lui împotriva lui.
Odată ce o persoană își dă seama că nu este nimic mic și nici mare, cu excepția faptului că există o pedeapsă pentru el egală în mărime și natură, se va teme cu siguranță de Domnul său și va rămâne în alertă cu privire la dorințele sale de teama de a cădea în păcat.