Sad

38. Surat Sad

Meccană | 88 versete

“Cetele aşezate în rânduri” - adică îngerii aşezaţi în rânduri, în aşteptarea poruncilor lui Allah. În versetele 2-3 sunt menţionate câteva din atribuţiile lor.

În numele lui Allah Cel Milostiv, Îndurător

1

Sad. Pe Coranul cel plin de povaţă!
2

Cei care nu au crezut sunt [mai degrabă] în îngâmfare şi schismă!
3

Câte neamuri am nimicit Noi mai înainte de ei! Într-un sfârşit ei au strigat, însă nu mai era timp pentru ei de mântuire!
4

S-au mirat ei că le-a venit un prevenitor chiar dintre ei, iar necredincioşii au zis: “Acesta este un vrăjitor mincinos,
5

Oare a făcut el din zei un Dumnezeu Unic? Acesta este un lucru uimitor”!
6

Însă mai-marii lor au pornit să zică: “Mergeţi voi înainte şi rămâneţi statornici la zeii voştri! Acesta este un lucru dorit!
7

Noi nu am auzit despre aceasta în ultima religie! Aceasta nu este decât o născocire!”
8

Oare a fost trimisă Pomenirea chiar lui, dintre noi [toţi]?” Ei sunt în îndoială asupra Îndemnării Mele. Ba ei nu au gustat încă pedeapsa Mea!
9

Ori au ei comorile îndurării Domnului tău Cel Puternic [şi] Darnic [Al-’Aziz, Al-Wahhab]?
10

Ori au ei împărăţia cerurilor şi a pământului şi a ceea ce se află între ele? Dacă-i aşa, atunci să urce în cer!
11

Va fi pusă pe fugă oştirea celor aliaţi de acolo!
12

Mai înainte de ei au învinuit de minciună şi neamurile lui Noe, lui ’Ad şi lui Faraon, stăpânul ţăruşilor,
13

Şi Thamud şi neamul lui Lot şi neamul din Al-Ayka. Aceştia sunt aliaţii!
14

Nu a fost nici unul dintre ei care să nu-i fi socotit, pe trimişi, mincinoşi. Aşadar, a fost dreaptă pedeapsa [Mea]!
15

Aceştia nu aşteaptă decât un singur strigăt, care va veni, fără întrerupere, [până ce îi va nimici].
16

Ei zic: “Doamne, grăbeşte-ne nouă pedeapsa noastră, înainte de Ziua Judecăţii!”
17

Fii răbdător cu ceea ce spun ei şi adu-ţi aminte de robul Nostru David, cel cu putere [în adorare şi credinţă], cel care a arătat căinţă!
18

Noi am supus munţii să slăvească [pe Allah] împreună cu el, seara şi dimineaţa!
19

Şi păsările cele adunate! Toate se vor întoarce spre El!
20

Şi Noi am întărit stăpânirea lui şi i-am dat lui înţelepciunea şi judecata sănătoasă în vorbire!
21

Oare a ajuns până la tine vestea celor care se certau şi care s-au căţărat pe zidul templului?
22

Când au intrat la David şi el s-a speriat de ei au zis ei: “Nu-ţi fie frică! Noi suntem doi care ne certăm; unul dintre noi a fost nedrept cu celălalt. Deci judecă între noi cu dreptate şi nu fi cu strâmbătate şi călăuzeşte-ne pe noi pe calea cea dreaptă!
23

Acesta este fratele meu. El are nouăzeci şi nouă de oi, iar eu am o singură oaie. Şi mi-a zis el: “Dă-mi-o în grija mea!” Şi m-a biruit el cu vorba”.
24

A zis [David]: “El a fost nedrept cu tine, dacă ţi-a cerut să împreuni oaia ta cu oile lui. Şi mulţi dintre cei care se asociază îşi încalcă unii altora drepturile, afară de aceia care cred şi împlinesc fapte bune - dar cât de puţini sunt ei!” Şi David a socotit că Noi îl punem la încercare şi s-a rugat de iertare Domnului său şi a căzut, prosternându-se, şi s-a căit.
25

Şi i-am iertat Noi aceasta şi el a avut parte de loc apropiat la Noi şi de frumoasă întoarcere.
26

“O, David! Noi te-am făcut pe tine urmaş pe pământ. Deci judecă între oameni cu adevăr şi nu urma poftei care te abate de la calea lui Allah!” Aceia care se abat de la calea lui Allah vor avea parte de osândă aspră, pentru că au uitat de Ziua Socotirii.
27

Noi nu am făcut în deşert cerul şi pământul şi ceea ce se află între ele. Aceasta este bănuiala celor care nu au crezut. Dar vai necredincioşilor pentru focul [care-i aşteaptă]!
28

Oare să-i punem Noi pe cei care cred şi împlinesc fapte bune împreună cu cei care fac stricăciuni pe pământ sau să-i punem pe cei cu frică [de Allah] în rând cu nelegiuiţii?
29

[Iată] o Carte binecuvântată pe care Noi ţi-am trimis-o, pentru ca ei să ia aminte la versetele ei şi pentru ca cei care au pricepere să chibzuiască!
30

Şi i l-am dăruit Noi lui David pe Solomon, care a fost un rob prea bun şi care a fost cu căinţă!
31

Când i s-au adus lui spre seară cai sprinteni,
32

A zis el: “Eu am fost înclinat către iubirea bunurilor [din această lume] într-atât încât [am uitat de] pomenirea Domnului meu, până ce [soarele] s-a ascuns în spatele vălului său;
33

Aduceţi-i înapoi la mine!” Şi s-a pornit el să le mângâie picioarele şi gâturile
34

Şi l-am încercat Noi pe Solomon şi am aruncat pe tronul lui un trup. Apoi s-a căit el.
35

A zis: “Doamne, iartă-mă pe mine şi dăruieşte-mi mie putere cum nu se mai cuvine nimănui după mine, căci Tu eşti Cel Darnic [Al-Wahhab]!”
36

Şi i-am supus lui vântul, ca să alerge lin, după porunca lui, unde el voia,
37

Ca şi pe şeitani: pe toţi ziditorii şi cufundătorii,
38

Ca şi pe alţii legaţi în lanţuri.
39

“Acesta este darul Nostru. Deci împarte-l sau păstrează-l, fără să dai nici o socoteală!”
40

Şi el are la Noi un loc apropiat şi frumoasă întoarcere.

Pagina 1 din 3 12 3

As-Saffat Az-Zumar

Menu principal

Linkuri utile